Ponta a enervat Rusia. Verdictul specialiştilor: România nu mai trebuie să vibreze la umorile Moscovei

Fostul negociator-şef al României în relaţia cu UE, Vasile Puşcas, apreciază că statele din fostul bloc socialist nu-şi mai pot ajusta comportamentul după stările psihice ale Moscovei. „În urmă cu câteva zile am avut o reacţie foarte dură a ambasadorului Rusiei împotriva amplasării unei baze NATO în România, urmare a anunţului făcut de Rasmussen (secretarul general al NATO, n. red.). Aceste lucruri trebuie corelate şi cu declaraţia altui ministru de la Moscova, care vorbea de sporirea numărului trupelor în Crimeea, invocând trupele străine care ar fi masate în vecinătatea Ucrainei. Am înţeles că Victor Ponta spunea că Republica Moldova va adera la UE şi astfel se va uni în Euriopa toată naţiunea română.

În această perioadă, există discursuri electorale în România, care tot timpul vor irita pe cineva. La Moscova avem parte de discursuri iritate legate de tot ce se întâmplă la vest de Rusia. Statele din Estul Europei trebuie să-şi continue activitatea şi munca în ciuda iritărilor Moscovei. Ce se întâmplă în interiorul României nu e treaba liderilor altor state nici din vestul Europei, nici de la Moscova. Atunci când cere o reacţie din partea UE, Moscova o confundă cu Uniunea Eurasiatică. UE e o uniune interguvernamentală, în care nu există o mare putere care dictează. Ca să citez un politician american, mai bine să nu comentăm discursuri electorale şi discursuri iritante", a declarat Puşcaş.

Fost ambasador al României în Luxemburg, Liviu Zăpârţan apreciază că demult ar fi trebuit să nu ne mai ondulăm în funcţie de sensibilităţile altora. „Rusia e într-o dificultate în situaţia internaţională. Obiectivul refacerii Marii Rusii, a Uniunii Sovietice e vizibil şi atunci atacul e cea mai bună apărare. Conştiinţa unităţii noastre naţionale trebuia exprimată tot timpul de când am pierdut Basarabia. E în logica istoriei să ne reîntregim, fixarea unei date, la împlinirea a o 100 de ani de la formarea României Mari, are caracter simbolic.

Din punctul de vedere al Rusiei, această dorinţă a noastră e un atac la ceea ce-şi doreşte ea, dar ar fi trebuit de mai multe ori, în istorie, să ignorăm opiniile unora sau altora şi să ne afirmăm identitatea noastră de români. După Al Doilea Război Mondial s-a stabilit un principiu, potrivit căruia graniţele nu se modifică, dar de atunci acesta a fost ncălcat de mai multe ori, uneori chiar la îndemnul SUA. Nu văd de ce România ar trebui să rămână legată de acest principiu când marile puteri îl încalcă. Reîntregirea naţională trebuie realizată, în ce formulă se va face, vor decide politicienii. Germanii trăiesc în zece ţări, dar se simt o singură naţiune. Nu e exagerată declaraţia premierului, dar e firească şi reacţia Rusiei, având în vedere ambiţiile pe care le are", a apreciat Zăpârţan.

Şeful Departamentului Relaţii Internaţionale al Universităţii Babeş-Bolyai, Adrian Ivan, apreciază că trebuie să renunţăm la obiceiul băgării capului în nisip precum struţul. „Declaraţia lui Victor Ponta este o declaraţie corectă, este o declaraţie politică, de intenţie. În fond, el cere un teritoriu care a aparţinut României, dar nu e primul, Traian Băsescu a spus-o în repetate rânduri. În ceea ce o priveşte, Rusia speculează orice declaraţie, tot aşa cum şi noi speculăm orice declaraţie a lui Putin referitoare la Europa de Est. Nu mai trebuie să avem genul de comportament cu capul în nisip ca struţul. Toţi românii îşi doresc unirea cu Basarabia, poate mai puţin problema Transnistriei, care poate fi sensibilă pentru Federaţia Rusă.

Acum sunt spiritele încinse de separatismul Scoţiei, de Secuime, dar am înţeles că acolo nu mai vor să se separe, ci vor doar o regiune. Premierul a avut dreptate: n-a pornit un război împotriva Rusiei, n-a făcut o declaraţie împotriva Rusiei. Înfăptuirea unirii depinde de voinţa populaţiei. Dacă vor românii, dar populaţia din Republica Moldova nu o doreşte, nu se face. În 2018, la 100 de ani de la Marea Unire, sigur că ne-am dori reîntregirea neamului, care, însă, nu trebuie făcută tot ca în 1918. Reunirea se poate face prin intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, dar, repet, e absolut legitim să ne dorim unirea cu Moldova", a afirmat Ivan.