Previziunile politice ale anului 2013

Previziunile politice ale anului 2013
O nouă Constituţie, o Românie regionalizată, o nouă Lege Electorală dar şi congrese în mai toate partidele, în anul de „armistiţiu” electoral.

La început de legislatură, noua putere îşi propune, încă din primul an, revizuirea Constituţiei, schimbarea Legii Electorale şi regionalizarea ţării. Majoritatea partidelor încearcă să profite de anul de pauză electorală şi îşi anunţă congrese naţionale în care să-şi limpezească apele după „localele" şi „parlamentarele" de anul trecut şi să se pregătească pentru „europarlamentarele" şi, mai cu seamă, „prezidenţialele" din 2014.

Principalul obiectiv politic asumat de USL pentru anul acesta este revizuirea Constituţiei. Printre principalele prevederi care se doreşte a fi modificate sunt cele care vizează atribuţiile preşedintelui şi chiar modalitatea alegerii acestuia, precum şi clarificarea relaţiilor dintre instituţia prezidenţială, parlament şi guvern. O modificare importantă va fi introducerea în Legea Fundamentală a regiunii ca nouă structură administrativ-teritorială, părerile principalilor actori politicii variind în privinţa păstrării sau nu a judeţelor. Partea cea mai importantă, redesenarea hărţii administrative a României ar urma, însă, să fie făcută abia ulterior, prin lege. O schimbare semnificativă ar urma să sufere modalitatea de desemnarea a judecătorilor Curţii Constituţionale, procedură din care se doreşte eliminarea factorul politic, aceştia urmând a fi aleşi dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Un al doilea obiectiv major asumat politic de noua majoritate este modificarea Legii Electorale. În condiţiile în care opinia unanimă califică actualul sistem electoral drept un eşec, în acest moment sunt luate în calcul trei variante: aşa numitul „vot uninominal pur", cu unul sau două tururi de scrutin, sistemul mixt de tip german, cu jumătate parlamentari aleşi uninominal, jumătate aleşi pe liste, sau revenirea la votul pe liste utilizat până în 2004.

Prima parte a anului pare că va avea parte de o inflaţie de congrese ale mai tuturor formaţiunilor politice, şa cum se întâmplă, de altfel, întotdeauna, după alegeri naţionale. Cel mai aşteptat congres va fi cel anunţat pentru luna mai de mari perdanţi ai alegerilor, democrat-liberalii, care vor încerca să găsească nu numai o nouă conducere care să relanseze partidul, dar şi un candidat pentru alegerile prezidenţiale. Conform logicii politice, învingătorii n-au de ce să-şi restarteze partidele. Totuşi, social-democraţii au anunţat deja un congres în aprilie pentru (re)unificarea cu UNPR. Liberalii, deocamdată nu au anunţat vreun congres, în vreme ce UDMR îşi va ţine, tot în primăvară, congresul ordinar destinat exclusiv modificărilor statutare.

Pentru vicepreşedintele PSD Cluj, deputatul Aurelia Cristea, în primul rând, noua Constituţie trebuie să ofere cadrul necesar regionalizării României. De asemenea, Cristea apreciază că este obligatorie reaşezarea atribuţiilor preşedintelui, precum şi stabilirea modului în care acesta va fi ales de acum încolo. „Trebuie să decidem dacă vrem să rămânem republică semi-prezidenţială sau prezidenţială, cu preşedintele ales direct de popor, sau ne transformăm în republică parlamentară cu preşedintele ales de parlament", a explicat Cristea. Ea a evitat să-şi exprime o opinie personală în privinţa acestui subiect, dar a estimat că e puţin probabilă revizuirea Constituţiei în 2013. „Sper că va fi făcută în acest an, deşi timpul e scurt să faci şi o dezbatere serioasă şi referendum, când trebuie să aplici şi un program coerent de guvernare şi să şi achiţi o datorie externă consistentă. Pentru revizuirea Constituţiei trebuie o dezbatere profundă în care să implici Academia, specialiştii de vârf ai ţării, opinia publică. Cred că, am putea avea proiectul de revizuire până la finele anului iar referendum ul să-l facem în 2014. Totuşi, dacă presiunea intrării în noul exerciţiu financiar european 2014-2020 ne va impune să avem finalizată regionalizarea pentru a putea accesa fondurile de coeziune, să nu le mai pierdem, cum am făcut-o până acum, atunci sigur că vom trage tare să finalizăm întreaga procedură în acest an. Dar, repet, trebuie să facem dezbateri serioase, pentru că nu modifici Constituţia în fiecare an", a declarat Cristea.

În schimb, ea apreciază că e important ca noua Lege Electorală să fie adoptată în cursul acestui an, pentru a exista timp suficient necesar pregătirii viitoarelor alegeri. „Şi aici vor fi necesare dezbateri extrem de serioase. Deşi ar fi cel mai bun sistem, din păcate se pare că încă nu suntem pregătiţi pentru votul uninominal pur. Deocamdată pare să câştige teren sistemul german, care permite partidelor să pună şi specialişti pe liste, chiar dacă nu sunt membri de partid, ceea ce mi se pare extrem de important", a comentat Cristea. Ea a confirmat faptul că la congresul din aprilie va fi doar consfinţită întoarcerea „fiilor risipitori" din UNPR la partidul-mamă, fără a fi pusă în discuţie conducerea formaţiunii.

Preşedintele PNL Cluj, membru în Biroul Politic Central al PNL, chestorul Senatului Marius Nicoară, n-a dorit să definească modificările care ar trebui aduse Constituţiei. „N-aş vrea să mă pronunţ, atâza vreme cât n-am discutat acest aspect în partid. Urmează să discutăm în forurile de conducere ce modificări vrem să aducem Legii Fundamentale. În opinia mea, însă, important e să nu se elimine din viitoarea Constituţie caracterul unitar şi naţional al statului", a precizat Nicoară. Nici el nu crede că anul acesta vom avea referendum pentru revizuirea Constituţiei. „Revizuirea Constituţiei, apoi regionalizarea sunt construcţii nu pentru anul 2013, ci pentru întregul mandat", a spus Nicoară.

În privinţa Legii Electorale, senatorul liberal este adeptul revenirii la votul pe liste. „Din punctul meu de vedere, listele întocmite de partide sunt cele mai sigure. Votul pe liste asigură cel mai bine reperezentativitatea, proporţionalitatea, în plus, partidele îşi cunosc cel mai bine oamenii care merită să ajungă în parlament", a afirmat Nicoară. El spune că nu e exclus ca şi liberalii să aibă un congres în care să-şi revalideze conducerea. „Cred că e foarte posibil. În fond e normal, la încheierea unui ciclu electoral să organizezi un congres, în care să-ţi votezi conducerea. În mod normal actuala conducerea va primi un vot de încredere", a apreciat Nicoară.

Vicepreşedintele PDL, senatorul Alin Tişe, optează pentru păstrarea actualului tip de republică semi-prezidenţială, cu alegerea directă a preşedintelui de către electorat, dar crede că trebuie mai clar definite atribuţiile preşedintelui, precum şi relaţia acestuia cu legislativul. Şi el militează pentru regionalizare, dar cu desfiinţarea judeţelor. „Desenarea noilor regiuni nu trebuie făcută neapărat pe structura actualelor euro-regiuni, care nu e cea mai bună, ci comasarea judeţelor trebuie făcută luând în calcul, istoruia, tradiţia, factorul economic. În plus, vor trebui comasate comune şi chiar oraşe. În judeţul Cluj, 75% dintre localităţi nu se pot susţine financiar", a spus Tişe. Fostul şef al consiliului judeţean mai cere eliminarea instituţiei pe care a condus-o din fluxul alocărilor financiare către localităţi. „În Constituţie va trebui introdus un sistem obiectiv de alocare a resurselor de la guvern la localităţi, din care să fie eliminat factorul politic, veriga intermediară, consiliul judeţean, unde alocările se votează politic", a spus Tişe. Totuşi, el nu crede că, în actuala legislatură se va modifica Legea Fundamentală. „USL nu e interesată să modifice Constituţia. Deocamdată, în USL a început lupta pentru prezidenţiale, încearcă să scape unii de alţii, pentru a avea fiecare propriul candidat la preşedinţie. PSD, partid-stat, nu va accepta niciodată să susţină un candidat liberal", a apreciat Tişe. În privinţa sistemului electoral, democrat-liberalul ar opta pentru revenirea la votul pe listă, dar ar accepta sistemul mixt, de tip german.

Vicepreşedintele PDL crede că partidul său trebuie să intre într-un nou ciclu politic, cu o conducere complet primenită. „Mă aştept ca PDL să devină principalul partid de opoziţie, ceea ce acum nu e. Trebuie să devenim partid de opoziţie nu prin proporţia din parlament, ci prin calitatea oamenilor. Ne trebuie oameni politici noi, care au confirmat în profesiile lor, trebuie să reinstaurăm meritocraţia în partid. Cu cât vor fi mai multe moţiuni la congres, cu atât va fi mai bine. Poate fi reconfirmată actuala conducere, sau, cum e normal, aleasă una nouă. Importantă e echipa de conducere, nu omul, nu numele preşedintelui, pentru că, în acest moment, noi oricum, nu avem un vârf de lance, un om care să fie mult peste partid. Pierderea alegerilor e o ocazie perfectă pentru a face curăţenie în partid, iar înlocuirea oamenilor e firească, înseamnă intrarea partidului într-un nou ciclu politic, aşa cum s-a întâmplat în organizaţia clujeană când Emil Boc l-a înlocuit pe Iuliu Păcurariu. În plus, anul acesta e obligatoriu să ne stabilim candidatul la preşedinţie, chiar echipa preşedinte-premier. Cu cât mai repede, cu atât mai bine", a afirmat Tişe. El a calificat drept prematură discuţia despre o eventuală nouă candidatură a sa la congres.

Preşedintele UDMR Cluj, liderul (reales) al grupului deputaţilor Uniunii, Mate Andras Levente, crede că prioritare, în privinţa revizuirii Constituţiei, sunt separarea totală a atribuţiilor celor două Camere precum şi definirea modului în care va fi ales preşedintele: prin scrutin popular, sau prin votul parlamentului. „Personal aş opta pentru alegerea directă a preşedintelui, concomitent, însă, cu restrângerea atribuţiilor sale, astfel încât să nu mai apară suprapuneri cu atribuţiile guvernului", a spus Mate. Introducerea regiunii în Constituţie este apreciată drept o altă prioritate de Mate, deşi nu crede că anul acesta va fi adoptată şi legea regionalizării. În privinţa Legii Electorale, deputatul UDMR are o singură opţiune. „Revenirea la alegerile pe liste, cum a fost până în 2004. Este singurul sistem care garantează transformarea fiecărui vot în mandat", a explicat Mate. El a afirmat că Legea Electorală ar putea fi modificată anul acesta, dar s-a declarat sceptic în privinţa revizuirii Constituţiei în 2013.

 

Etichete
Comenteaza