Prima confruntare Boc-Blaga: duelul moţiunilor

Actualul lider promite o democratizare semnificativă a vieţii interne în PDL, dar şi eliminarea clientelismului. În schimb, Blaga promite cod de integritate, libertate de exprimare limitată şi depolitizare de la secretari de stat în jos.

Titlurile aproape identice ale celor două moţiuni ("România dreaptă, România puternică" - Boc, respectiv "O Românie dreaptă, o Românie europeană" - Blaga) stau deasupra unor texte programatice asemănătoare. Diferenţele ţin mai mult de modul de exprimare şi mai puţin de substanţă, iar contradicţiile sunt extrem de puţine. Spre exemplu, amândoi fac vorbire despre un PDL mai "curat". Blaga promite chiar introducerea unui proiect al aripii reformiste Macovei-Preda-Voinescu, respins de actuala conducere, codul de integritate. Boc plusează ceva mai mult în acest domeniu. "PDL creează cadrul necesar pentru promovarea internă, pe baza unor criterii de competenţă, onestitate şi credibilitate, cu excluderea criteriilor clientelare", se spune în moţiunea lui Boc.

El promite chiar eliminarea clientelismului din sistemul economic. "Susţinem o economie fără baroni, monopolişti sau oligarhi. PDL afirmă separarea afacerilor de politică şi organizarea foarte atentă a funcţiilor economice ale statului, astfel încât acestea să nu fie folosite în interesul unor grupuri restrânse, cu încălcarea principiului libertăţii economice", susţine Boc. În schimb, Blaga vorbeşte de una dintre pârghiile prin care clientelismul poate fi diminuat. "PDL va limita sfera numirilor politice până la nivelul secretarilor de stat sau al poziţiilor echivalente", promite Blaga.

În faţa democratizării interne a PDL, Blaga pare a considera prioritară disciplina. "Diversitatea de opinie politică este încurajată în interiorul partidului şi este descurajată în manifestările sale în afara partidului", decretează "buldogul". În schimb, Boc e gata să slăbească serios "şurubul". "Exercitarea libertăţii de exprimare nu poate fi îngrădită", îşi contrazice Boc adversarul. Mai mult, inspirându-se parcă de la principalii parteneri de guvernare, Boc pare gata să dea drumul înfiinţării platformelor politice în interiorul partidului.

"PDL recunoaşte curentele doctrinare interne şi creează cadrul instituţional pentru dialogul dintre acestea", se precizează în moţiunea premierului. Mai mult, el vrea să introducă un mecanism comunicaţional nou: "rezoluţia politică". "Conceptul de rezoluţie politică garantează existenţa canalelor formale de comunicare prin care orice cetăţean, orice membru sau simpatizant democrat-liberal poate face propuneri structurilor de decizie ale partidului la nivel local şi la nivel naţional", explică Boc.

Fostul edil al Clujului e mai inovativ şi în privinţa identităţii naţionale, introducând conceptul de "naţiune civică", formulă în care originea etnică nu mai are nici o valoare. "PDL îmbrăţişează noţiunea de naţiune civică - entitate politică aptă să cuprindă şi să susţină toţi membrii unei societăţi, indiferent de apartenenţa socială, profesională, culturală, etnică sau religioasă", explică Boc. Blaga e mai tradiţionalist, continuând să facă separări etnice şi impunând limitele constituţionale obişnuite. "PDL va susţine, de asemenea, eforturile minorităţilor naţionale pentru păstrarea tradiţiilor şi dezvoltarea identităţii culturale, asigurând în acelaşi timp suveranitatea şi indivizibilitatea statului român", spune Blaga.

În privinţa analizelor economice şi a proiecţiilor viitoarei Românii, practic nu există nici o diferenţă între cei doi oponenţi. Niciunul nu face referiri specifice şi nici nu transmite mesaje regiunilor istorice. Boc e singurul care menţio-nează autostrada Transilvania, dar tangenţial. Promiţând încă 600 km de autostradă până în 2015, oferă exact tronsoanele care vor fi finalizate pe coridorul IV şi adaugă "tronsoane din Autostrada Transilvania", fără alte detalii. Blaga promite schimbarea denumirii şi a siglei partidului.

Boc îşi însoţeşte moţiunea cu o listă de 150 de susţinători, printre care toţi parlamentarii PDL clujeni, cu excepţia lui Mircia Giurgiu, primarul Sorin Apostu şi şeful judeţului, Alin Tişe, alte nume importante fiind: Roberta Anastase, Gheorghe Falcă, Dorin Florea, Gheorghe Flutur, Ioan Oltean, Valeriu Stoica, Theodor Stolojan, George Scripcaru, Gheorghe Ştefan, Mircea Toader, Elena Udrea, Elena Băsescu, Silviu Prigoană şi Raluca Turcan. Blaga s-a limitat la cele 35 de semnături impuse de statut, printre cele mai sonore nume figurând: Sorin Frunzăverde, Constantin Ostaficiuc, Mircea Hava, Cezar Preda, Cristian Boureanu, Radu F. Alexandru, Petru Filip şi Cristian Rădulescu.

Surprinde lipsa de pe această listă a "greilor" Radu Berceanu şi Adriean Videanu. De asemenea, toţi miniştrii au semnat pentru Boc, în vreme ce parlamentarii sunt împărţiţi: deputaţii, preponderent cu Boc, senatorii, predominant cu Blaga.

PDL va alege între portofoliul victoriilor electorale şi nevoia de schimbare

Liderul organizaţiei clujene a PDL, deputatul Daniel Buda, consideră că la oferte politice sensibil egale vor conta "antecedentele". "Sunt absolut convins că Emil Boc va câştiga şi, când spun asta, mă bazez pe ce a făcut pentru partid: a câştigat toate bătăliile electorale la care a participat. În plus, a început reforma statului pe care n-a făcut-o nimeni de 20 de ani", a afirmat Buda. Unul dintre cei mai devotaţi susţinători ai lui Blaga, şeful PDL Bihor, Ştefan Seremi, are alt pronostic. "Într-adevăr, sunt foarte asemănătoare cele două moţiuni, dar nu contează programul, contează omul şi ce poate aduce partidului. Chiar dacă n-aş fi fost prieten cu Blaga, tot cu el aş fi votat, pentru că e nevoie de o schimbare, de o rupere de ritm în partid. Asta nu înseamnă că nu-i recunosc meritele lui Boc, care a încasat şi meritat, şi nemeritat, dar a făcut ce trebuie. Îmi menţin pronosticul că Blaga va obţine cel puţin 60%, dacă se menţine actualul raport de forţe şi nu va apărea o posibilă surpriză de proporţii, că atunci va lua mai mult", a declarat Seremi.