Primarii de comune refuză comasarea, chiar dacă “domnesc” peste sărăcie

70 de primării nu au bani nici de salarii pentru angajaţi, dar şefii lor nu vor să audă de fuzionări ca soluţie pentru dezvoltare.

Un raport al Societăţii Academice din România (SAR) propune drept plan B la redesenarea judeţelor reducerea numărului comunelor cu 25-75%. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, e mai radical şi propune dispariţia, prin comasare, a 80% (60 din 75) dintre actualele comune. Primarii nici nu vor să audă.

Doar 649 (22,7%) din cele 2.860 de primării de comune din România reuşesc să-şi asigure salariile propriilor angajaţi din venituri proprii, potrivit raportului SAR. În judeţul Cluj, situaţia e mai dramatică. Potrivit şefului judeţului, doar cinci primării comunale (6,7%) din cele 75 reuşesc această "performanţă". Potrivit lui Tişe, cele cinci comune sunt singurele care depăşesc 7.000 de locuitori: Floreşti - 13.955 de locuitori, Apahida - 10.208 locuitori, Baciu - 9.252 locuitori, Gilău - 8.579 locuitori şi Aghireşu - 7.149. Alte patru comune reuşesc să atingă norma de 5.000 de locuitori, considerată, în analizele europene, drept limita minimă recomandabilă pentru eficienţă administrativă, optimul fiind considerat 10.000 de locuitori. Cele patru sunt Viişoara - 5.954 locuitori, Mihai Viteazu - 5.795 locuitori, Poieni - 5.286 locuitori şi Bonţida - 5.139 locuitori, dar nici măcar acestea nu reuşesc să se întreţină singure. Două comune clujene n-au nici măcar 1.000 de locuitori: Ploscoş - 672 şi Valea Ierii - 909.

Alin Tişe a lansat în urmă cu mai multă vreme o propunere de reorganizare administrativ-teritorială a judeţului. "Eu propuneam şase mari aglomerări urbane, în jurul celor şase actuale centre urbane, care ar urma să înglobeze toate comunele din jur. Restul comunelor ar urma să fuzioneze în 15 comune mari, fiecare cu o populaţie de aproximativ 10.000 de locuitori, fără ca acesta să fie singurul criteriu. În analiza făcută s-a ţinut cont de învecinări, de căile de comunicaţie, de buget, de gradul de sărăcie", a explicat Tişe. El apreciază că reducerea numărului de comune este obligatoriu. "În judeţul Cluj nici 10% dintre comune n-au capacitatea economică de a se administra singure. Actualul sistem de împărţire a banilor către comune impune regândirea împărţirii administrative, mai ales dacă vrem dezvoltare, nu doar supravieţuire. Vorbim permanent de descentralizare şi apropierea deciziei de oameni, dar, de multe ori, apropierea deciziei de oameni generează incapacitate financiară, tehnică şi administrativă. Multe primării duc lipsă de specialişti: jurişti, finanţişti, specialişti în administraţie, pentru că toţi migrează spre oraş. Trebuie explicat oamenilor că o asemenea comasare le aduce mult mai multe avantaje decât dezavantaje. Teama că vor avea de făcut drumuri mai lungi e falsă, cultura, tradiţiile şi le pot păstra şi în entităţi mai mari. Nu astea sunt adevăratele probleme, problema e cum administrezi un teritoriu, iar comunele mici nu vor avea niciodată capacitate admi-nistrativă", a explicat Tişe.

Şeful judeţului susţine însă că şi acesta este un proiect fără şanse în actuala legislatură. "Astfel de proiecte pot fi puse în practică doar după consultarea populaţiei şi doar dacă există un consens politic. Or, existând acest război politic, e greu de crezut să se ajungă la un consens. Fiecare încearcă să obţină foloase politice, de aceea nu cred că e posibil un compromis în actuala conjunctură politică", a spus Tişe. Primarii comunelor clujene infirmă, însă, spusele lui Tişe: consensul politic există, dar împotriva acestui proiect.

Primarul liberal al Belişului (1.271 locuitori), Viorel Crainic, spune că populaţia n-ar accepta aşa ceva. "Fiecare comună are specificul ei, relaţiile ei, obiceiuri proprii. Conservatorismul e mare la ţară. Eu zic că în România n-ar prinde un asemenea proiect. N-ai crea avantaje oamenilor mutând administraţia mai la deal sau mai la vale. În plus, pot apărea conflicte: poate o comună are o comunitate de ţigani, neagreată de altă comună", a comentat Crainic. Nici democrat-liberalul Ioan Moncea, primarul din Jichişu de Jos (1.226 locuitori), nu acceptă să fuzioneze cu cineva. "Pe noi ne-ar aronda Dejului. Din centrul comunei sunt 12 km până în Dej şi nu există mijloace de transport. Din alte sate sunt peste 20 de km, cu ce ar ajunge cetăţenii până în Dej? Am vorbit cu oamenii şi mi-au spus că, dacă ne lipeşte Dejului, pierdem toate proiectele europene pe rural. Dacă ar fi să ne lipească la alte comune, distanţele ar fi mai mari", sunt argumentele lui Moncea împotriva "măritişului" comunei sale.

Tot distanţa pe care ar trebui s-o parcurgă concetăţenii săi o invocă şi primarul din Suatu (1.775 locuitori), Szobo Mihai (UDMR). "Un ţăran de 70-80 de ani, care ar avea nevoie de o adeverinţă, ar trebui să meargă la Cojocna, unde ar fi centrul. Dar, ca să ajungă acolo, ar trebui să meargă roată prin Apahida, ar face aproape cât până la Cluj-Napoca, că nu este drum până în Cojocna. Păi, ar fi bătaie de joc la adresa oamenilor. Ar trebui să existe măcar drumuri între comune şi pe urmă să se gândească să ne unească", a afirmat Szobo. În schimb, primarul Alexandru Bota (PSD) nu vrea să-şi combine comuna Cătina (1.969 locuitori) cu "sărăntoci". "Adică din cinci slabe faci una foarte slabă. Asta-i ca şi aia cu regionalizarea sau cu reducerea aplicată la poliţie. Păi, cum vine poliţistul ăla din Gherla în Sânmărtin sau la mine? Sun la 112 şi îmi spune că are treabă în altă parte. Aşa şi aici, cum tu, o comună care ai apă, canalizare, drumuri, ai de toate, să mergi la altul care n-are nimic? Asta-i ca în vorba aia: te bagi slugă la unu' mai sărac ca tine. Să facă paşi mai mici la început: să reducă numărul de consilieri, eventual să renunţe la viceprimar în comunele mai mici", a explicat primarul.