Proiect de lege „Cu arcanul, la vot”

Un grup de 12 parlamentari PSD au semnat un proiect de lege pentru introducerea votului obligatoriu la toate scrutinele electorale din România. Potrivit iniţiatorilor, votul în România ar urma să devină obligatoriu, absenţa la vot urmând a fi sancţionată cu o amendă în cuantum de 1.000 de lei. Scutiţi de o asemenea obligaţie ar urma să fie doar alegătorii trecuţi de 80 de ani sau cei suferinzi de boli cronice.

Dacă tot vor să-i aducă la vot cu arcanul şi pe cei neinteresaţi de scrutin sau nemulţumiţi de valoarea candidaţilor, autorii proiectului au gândit să le pună la dispoziţie opţiunea aşa-numitului „vot alb" sau vot de sancţiune, adică posibilitatea de a aplica ştampila pe un pătrat care conţine textul „Niciunul dintre candidaţi nu corespunde". Şi, pentru ca opţiunea celor nemulţumiţi să nu fie complet ignorată, în situaţia în care voturile albe sunt majoritare, adică reprezintă minim 50% plus un vot din totalul voturilor valabil exprimate, scrutinul se va repeta. Autorii invocă, în expunerea de motive, existenţa votului obligatoriu şi sancţionat în patru state membre ale Uniunii Europene: Cipru, Grecia, Luxemburg şi Belgia şi a votului obligatoriu dar nesancţionat în alte două: Italia şi Portugalia. Pe lângă responsabilizarea cetăţenilor şi conferirea unei legitimităţi sporite autorităţilor centrale sau locale alese, precum şi guvernului, autorii propunerii susţin că votul obligatoriu ar reduce substanţial posibilitatea fraudelor. Interesant este că autorii nu propun vot obligatoriu şi în cazul referendumurilor, unde impactul ar fi fost cu adevărat semnificativ, dacă ne gândim doar la modul în care şi-a salvat funcţia Traian Băsescu în 2012, cu ajutorul absenteismului, sau la amânarea declanşării procedurii revizuirii Constituţiei de teama că aceasta ar putea eşua tot din cauza absenteismului la vot.

Coleg de partid cu iniţiatorii, deputatul Cornel Itu, spune că e un proiect prematur. „Cred că ar fi necesar votul obligatoriu, dar ar însemna o impunere şi nu poţi obliga oamenii să voteze forţat. Pe de altă parte, nu e în regulă nici să stea pe marginea şanţului şi să comenteze că-s nemulţumiţi de cei aleşi de alţii. Poate timpul va impune şi votul obligatoriu, acum e un proiect de pionierat, care va genera o dezbatere necesară şi poate în viitor vom avea şi vot obligatoriu", a apreciat Itu.

Votul obligatoriu nu găseşte, însă, nici o susţinere în restul spectrului politic parlamentar. „Sunt împotriva unei astfel de măsuri cu chestiuni punitive dacă nu votezi. Eu am avut o iniţiativă legislativă, care n-a trecut pentru că venea de la un liberal, în care propuneam acordarea unei zile libere celor care se prezintă la vot. Ziua votului putea fi pusă vinerea, iar cei care votau puteau avea un week-end prelungit. Eu cred că trebuie să-i stimulăm pe oameni să meargă la vot, nu să-i penalizăm dacă nu se duc", a comentat senatorul PNL Marius Nicoară.

Nici senatorul PDL Alin Tişe nu agreează această idee. „Numai comuniştii de la PSD puteau veni cu o asemenea idee, e un proiect comunist, care transformă un drept câştigat la revoluţie într-o obligaţie. Libertatea şi dreptul de a alege au fost câştigate la revoluţie, nu obligaţia de a vota. Ar fi un pas înapoi, o îngrădire a libertăţilor oamenilor. Într-adevăr, există ţări cu vot obligatoriu, dar acolo există o tradiţie în acest sens şi nu au experienţe comuniste. Politicienii să atragă oamenii la vot prin politica pe care o fac, nu prin amenzi, pentru că absenteismul la vot arată lipsa de încredere în clasa politică", a comentat Tişe.

Ca întotdeauna, deputatul UDMR Mate Andras Levente e concis. „Nu cred că se impune existenţa unui vot obligatoriu, cine doreşte îşi va exercita votul, cine nu, nu", a spus Mate.

Politologul Cristian Pârvulescu desfiinţează întregul proiect al votului obligatoriu, dinamitând şi argumentele iniţiatorilor. „E neconstituţional, e o absurditate. Am fost printre cei care au iniţiat o dezbatere pe tema votului obligatoriu şi, în urma analizelor, acum am îndoieli că ajută la ceva. Am făcut analize comparative din care a reieşit că votul obligatoriu nu rezolvă problema fraudelor. În Belgia e vot obligatoriu şi în 25 mai, când au avut, în paralel cu alegerile europene, şi alegeri interne, în unele regiuni, în special în zona valonă, au fost discuţii privind renumărarea voturilor tocmai datorită suspiciunilor de fraudă. De asemenea, s-a demonstrat că votul obligatoriu creează clientelă asociată partidelor politice. Aşa s-a întâmplat în Belgia, în Luxemburg sau în Italia înainte să renunţe la el. Autorii lui nu ştiu că e un proiect neconstituţional, deoarece Constituţia statueză dreptul de a alege şi tot ea spune că drepturile nu pot fi afectate, ceea ce înseamnă că un drept nu poate fi transformat într-o obligaţie, iar dacă din parlament vor exista atacuri la Curtea Constituţională, şi sigur vor exista, proiectul va avea probleme. Apoi ce fac cu românii plecaţi în străinătate, dacă îi oblig să voteze? În ţară faci un kilometru până la secţia de vot, în străinătate trebuie să faci sute de kilometri până la secţiile din consulate, or românii plecaţi la muncă nu au situaţii economice dintre cele mai bune să-şi permită asemenea deplasări. Atunci s-ar impune introducerea votulu prin corespondenţă sau a votului electronic, dar nici acesta nu e dorit. În fine, iniţiatorii acestui proiect nu ştiu că votul alb există în legislaţia românească încă din 2008, doar că aplicarea lui a fost suspendată prin ordonanţă de urgenţă pentru alegerile prezidenţiale din 2009. Aşa că ei vor să legifereze ceva ce există deja", a comentat Pârvulescu.

Renumitul politolog susţine că votul obligatoriu ar ajuta partidele mari, lucru care a făcut ca un asemenea proiect să fie generat de PSD. „E şi un calcul politic aici, nu suntem naivi, votul obligatoriu ar creşte sau, în cel mai rău caz, ar stabiliza voturile PSD, lucru care ar ajuta candidatul PSD la prezidenţiale. Deşi sondajele de opinie ne-au spus că, dacă ar fi mers la vot şi cei care au absentat, proporţionalitatea ar fi aceeaşi, practica a relevat existenţa a ceea ce noi numim «spirala tăcerii», care spune că votul nehotărâţilor favorizează partidele dominante. Printre nehotărâţi sunt foarte mulţi mai slabi de înger, care se îndreaptă spre partidele majoritare. Studiile ne-au arătat că nehotărâţii se hotărăsc în ultima zi în funcţie de discuţiile cu rudele, cu prietenii, cu colegii de serviciu, în funcţie de atmosfera generală, ceea ce îi direcţionează spre cel mai mare partid. Ca să luăm tot exemplul Belgiei la alegerile din 25 mai, nehotărâţii au schimbat soarta partidelor mici, cum ar fi Partidul Ecologist, care a obţinut un scor mult mai mic decât îi dădeau sondajele de opinie, pentru că nehotărâţii au votat partidele mari", a explicat Pârvulescu.