Proiectul pentru autonomia Ținutului Secuiesc a fost depus la Camera Deputaților

Deputatul UDMR Kulcsár-Terza József-György a depus pe data de 22 decembrie 2017 un proiect de autonomie teritoriala a tinutului secuiesc, care propune in esenta revenirea la organizarea adminstrativa pe scaune, un presedinte, parlament si guvern propriu iar limba maghiara recunoscuta ca limba oficiala pe langa romana.

Doua saptamani mai tarziu, luni, 8 ianuarie, liderii celor trei partide ale comunitatii maghiare din Romania, UDMR, PCM si PPMT, au semnat luni la Cluj o declaratie comună prin care cer autonomie teritoriala, locala si culturala, dar n-au spus ca in Parlament a fost depus deja si un proiect de lege in acest sens. Este al doilea proiect radical de autonomie, dupa o initiativa similara prezentata public in septembrie 2014, scrie Hotnews.

Proiectul de lege este semnat de un singur initiator: deputatul UDMR Kulcsár-Terza József-György. Acesta este presedintele organizatiei Covasna a Partidului Civic Maghiar (PCM), cunoscut pentru pozitiile sale radicale privind autonomia. "Tinutul Secuiesc exista, a existat si va exista. Niciodata n-o sa fim slugi pe pamantul nostru natal", afirma Kulcsár-Terza József-György in mai 2017 intr-o declaratie politica facuta in Parlamentul Romaniei.

Potrivit proiectului depus de deputatul UDMR, teritoriul regiunii autonome ar cuprinde actualele judete Covasna si Harghita, precum si scaunul istoric Mures care apartine judetului Mures. In proiect sunt listate cele opt scaune si localitatile apartinatoare.

"Regiunea autonoma Tinutul Secuiesc" ar urma sa aiba un fel de Parlament, Guvern si presedinte propriu. Consiliul de Autoadministrare ar urma sa joaca rolul Parlamentului, cu 77 de membri alesi iar Comisia de Autoadministrare rolul Guvernului. Scaunele ar urma sa joaca rolul judetelor, si ele cu institutii proprii: Consilul Scaunal, Comisia Scaunala, presedintele Scaunului.

Presedintele tinutului secuiesc ar reprezenta regiunea, urmand sa fie ales de cetatenii regiunii pe o perioada de patru ani si poate avea doua mandate. Juramantul depus de viitorul presedinte al tinutului secuiesc suna astfel: "Jur pe onoarea mea ca voi indeplini, cat voi putea de bine, functia care mi s-a incredintat, voi reprezenta si voi ocroti interesele populatiei Tinutului Secuiesc, voi respecta legile tarii si deciziile autoritatilor regiunii, Constitutia Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!". Presedintele dispune de imunitatea acordata demnitarilor.

Regiunea ar urma sa aiba politie proprie, care "trebuie sa reflecte compozitia nationala a regiunii pe care o deserveste". Consiliul Scaunal ar urma sa asigure "avantaje locuitorilor scaunului in procesul de oferta a locurilor de munca".

Neclar este insa capitolul referitor la finantarea viitoarei regiuni de la bugetul de stat. Pe de-o parte initiatorul vrea ca regiunea sa dispuna liber de resursele financiare proprii, dar pe de alta parte vorbeste despre transferuri si subventii de la bugetul de stat care ar trebui efectuate tinandu-se seama de "respectarea principiului de neafectare".

Impozitele si taxele ar urma sa fie stabilite prin "decizii ale autoritatilor de autoadministrare". 90% din volumul impozitelor pe venit devine parte componenta a bugetului local, la fel 80% din volumul impozitelor si taxelor. Totusi, initiatorul vrea ca "in scopul functionarii autoritatilor de autoadministrare, bugetul de stat prevede o echilibrare financiara care are ca scop anihilarea efectelor negative provenite din distribuirea inechitabila a resurselor financiare potentiale si corectarea dezavantajelor financiare provocate".

Controlul asupra autoritatilor de autoadministrare ale regiunii revine, potrivit proiectului de lege, Curtii Constitutionale, Guvernului, instantelor de Contencios Administrativ si Curtii de Conturi.