Alianţa opoziţiei a lăsat bătălia cu PDL în Transilvania, zonă considerată fief al (încă) portocaliilor, dar şi al UDMR, preponderent în seama liberalilor. Una dintre cauze: PSD nu s-a bucurat niciodată de prea mare susţinere în această parte de ţară.
De departe, cea mai dificilă luptă USL o va duce în judeţul Cluj, unde, deocamdată, sondajele nu le dau prea multe şanse liberalilor Marius Nicoară şi Horea Uioreanu în confruntările cu Sorin Apostu, respectiv Alin Tişe. Inclusiv sondajele realizate de opoziţie prezintă judeţul Cluj drept "fief" portocaliu, în care echilibrul USL - PDL e aproape perfect, 39% - 37%.
Într-un judeţ dominat de UDMR, Satu Mare, USL şi-a împărţit sarcinile. Astfel, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Csehi Arpad, va fi atacat de liberalul Adrian Ştef, în vreme ce pe primarul municipiului Satu Mare, Ilyes Iuliu, va încerca să-l doboare social-democratul Dorel Coica. Potrivit sondajelor USL, la nivelul întregului judeţ UDMR ar aduna 36% intenţii de vot, urmat de USL, cu 32% şi PDL, cu 15%.
Judeţul Maramureş este asumat în totalitate de liberali. Teodor Ardeleanu va încerca să-l înlocuiască pe democrat-liberalul Mircea Man de la şefia judeţului, în vreme ce Cătălin Cherecheş va lupta să-şi păstreze fotoliul de primar al municipiul Baia Mare. Sondajele opoziţiei dau un raport de 52% - 19% între USL şi PDL în judeţul Maramureş.
În schimb, sarcina cuceririi judeţului Bistriţa-Năsăud revine exclusiv social-democraţilor, acesta fiind singurul judeţ din Transilvania cu "monopol" PSD. Dacă Ovidiu Creţu pare a avea, cel puţin teoretic, o sarcină mai uşoară, trebuind doar să-şi conserve funcţia de primar al Bistriţei, vicepreşedintele PSD, deputatul Radu Moldovan, va trebui să-i "fure" şefia judeţului democrat-liberalului Liviu-Mihai Rusu. Totuşi, nici sarcina acestuia nu pare foarte dificilă, în condiţiile în care propriile sondaje conferă USL-ului 52 de procente în judeţ, de două ori mai multe decât adună organizaţia PDL a lui Ioan Oltean.
Bihorul este şi pare că va rămâne, în continuare, o "afacere" integral liberală, Radu Ţârle, preşedintele CJ, şi Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea, trebuind doar să-şi protejeze "fotoliile". Nici aici USL n-ar trebui să aibă probleme, conducând în preferinţele bihorenilor cu 45%,urmaţi de PDL - 16% şi UDMR - 15%.
Mai greu de cucerit de către opoziţie va fi judeţul Mureş şi poate tocmai de aceea şi-au împărţit sarcinile. Deputatul liberal Ciprian Dobre are misiunea de a o debarca de la conducerea judeţului pe UDMR-ista Lokodi Edita Emoke, în vreme ce social-democratului Cornel Brişcaru îi va fi cel puţin la fel de greu să debarce primarul de cursă lungă al municipiului Târgu Mureş, Dorin Florea (PDL). Sondajele menţionate plasează în judeţul Mureş USL la 35%, urmat de UDMR - 26% şi PDL - 16%.
Liberalii (poate şi conservatorii) par a fi sacrificaţii USL în Secuime, atâta vreme cât lor le-a revenit sarcina de a intra în bătălii electorale fără şanse la preşedinţia CJ în cazul ambelor judeţe (Harghita şi Covasna), cât şi la primăria municipiului Sf. Gheorghe. Social-democraţii îşi vor sacrifica un singur om, care va completa lista cu candidaţi la Primăria municipiului Miercurea Ciuc. Fiind vorba de candidaturi pur decorative, niciunul dintre viitorii candidaţi ai USL în Secuime nu a fost încă desemnat.
Social-democraţii au lăsat partenerilor lor un alt judeţ dificil, un alt fief portocaliu, Aradul. Liberala Cristina Ioan va încerca să-l doboare de la şefia judeţului pe democrat-liberalul Petru Ioţcu, în vreme ce împotriva finului lui Băsescu, primarul Gheorghe Falcă, va fi lansat în luptă fie liberalul Florin Galiş, fie conservatorul Gavril Popescu. În judeţul Arad USL are doar patru procente în faţa PDL, 42% - 38%.
Misiune grea va avea USL şi în Timiş, unde vor trebui sparte două "nuci" extrem de tari. Împotriva şefului judeţului, democrat-liberalul Constantin Ostaficiuc, va concura social-democratul Titu Bojin, în vreme ce primarul ţărănist al Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, va fi atacat de senatorul PNL Nicolae Robu. Raportul de forţe între USL şi PDL este 42% - 28% în judeţul Timiş.
În fief-ul "baronului" PDL Sorin Frunzăverde, judeţul Caraş-Severin, USL şi-a împărţit bătăliile. Împotriva lui Frunzăverde, la şefia judeţului, va fi trimis un reprezentant ACD, nenominalizat încă, în vreme ce primarul independent al Reşiţei, Mihai Stepănescu, va fi contracandidat de un social-democrat, de asemenea, nestabilit încă. Şi aici echilibrul politic e destul de pronunţat: USL - 43%, PDL - 33%.
PNL a pus "monopol" şi pe judeţul Hunedoara. Actualul şef al judeţului, liberalul Mircea Moloţ, îşi va apăra scaunul, în vreme ce, exclus din PNL, primarul Devei, Mircia Muntean, se va duela cu Florin Oancea. Misiunea liberalilor pare extrem de facilă, la nivelul întregului judeţ USL cumulând 64% din intenţiile de vot, faţă de doar 12%, cât strânge PDL.
PNL - PDL va fi dublul duel din judeţul Alba. Fostul ministru al Apărării, deputatul PNL Teodor Atanasiu, va încerca o revenire în fruntea CJ Alba, de unde speră să-l debarce pe democrat-liberalul Ion Dumitrel. Mult mai dificilă va fi misiunea deputatului PNL Călin Potor, trimis la luptă cu primarul portocaliu al municipiului Alba Iulia, Mircea Hava. 49% - 30%, este raportul USL - PDL în judeţul Alba.
Altă redută greu de cucerit de opoziţie este Sibiul. Dar aici nu PDL reprezintă principalul adversar (doar 19%, faţă de 49% USL), ci Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), condus de primarul Sibiului, Klaus Johannis, formaţiune care dă şi şeful judeţului, Martin Bottesch. Dacă deputatul PSD Ioan Cindrea ar mai avea o şansă în lupta cu Bottesch, în faţa lui Johannis alianţa opoziţiei pare să fi capitulat înainte de luptă şi se va prezenta cu un conservator, care nici măcar nu a fost desemnat încă.
PNL şi PSD şi-au împărţit candidaturile şi la Braşov. Dacă liberalul Aristotel Căncescu pare că nu va avea probleme în a-şi conserva poziţia din fruntea judeţului, pentru social-democratul Cătălin Leonte se anunţă o luptă grea cu primarul Braşovului, "greul" PDL George Scripcaru. În judeţul Braşov propriile sondaje creditează USL cu mai mult de dublul procentelor în intenţia de vot faţă de PDL: 51% - 23%.
