Regionalizare amânată: PDL a cedat în faţa UDMR. Ţinutul Secuiesc, la un pas de înfiinţare

Intransigenţa UDMR pare că a funcţionat şi ieri. În urma şedinţei coaliţiei de guvernământ, PDL a dat înapoi în privinţa reorganizării administrativ-teritoriale a ţării şi a renunţat la ideea adoptării legii necesare prin angajarea răspunderii. Vasile Dâncu spune însă că toată tevatura cu regionalizarea a fost, de fapt, doar tactică de gherilă politică.

Preşedintele PDL Cluj, deputatul Daniel Buda, îl contrazice pe secretarul general al partidului, Ioan Oltean, care anunţase scenariul reorganizării României prin angajarea răspunderii, şi spune că, de fapt, partidul său n-a decis adoptarea legii aferente printr-o asemenea procedură. "Nu se putea renunţa la o decizie care nu fusese luată. Nu a existat nici o decizie privind angajarea răspunderii. În momentul de faţă există discuţii în coaliţie, stabilim modul în care vom merge mai departe. În ce mod va fi adoptată legea reorganizării administrativ-teritoriale (printr-o dezbatere rapidă în parlament sau prin angajarea răspunderii guvernului) vom decide abia după depăşirea primelor două etape: stabilirea acordului politic şi găsirea soluţiei tehnice", a explicat Buda.

Omologul său din fruntea UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, susţine însă că refuzul categoric al Uniunii de a accepta varianta celor opt mega-judeţe, propusă de PDL, i-a determinat pe aceştia din urmă să renunţe la ideea angajării răspunderii. "Mi se pare firesc să existe o discuţie în coaliţie şi abia după aceea să luăm o decizie politică. Nu luăm întâi decizia şi apoi o anunţăm partenerilor de coaliţie. Nu aşa merg lucrurile", a spus Mate. El a precizat că se va forma un grup de lucru în interiorul coaliţiei, care va încerca să găsească soluţia de mijloc între varianta cu opt judeţe a PDL şi cea cu 16, aparţinând UDMR.

Sociologul Vasile Dâncu înclină să-i dea dreptate lui Buda şi susţine că nici un moment n-a existat o intenţie serioasă de reorganizare a teritoriului în regim de urgenţă, iar declaraţiile lui Oltean au făcut parte dintr-o strategie comunicaţională. "Cred că ideea aceea dură cu asumarea răspunderii, cu trecerea rapidă la reorganizare a fost aruncată pe piaţă doar ca să-i taie macaroana lui Ponta, care anunţase de mult că în iunie va lansa un asemenea proiect. A fost o chestie comunicaţională, care, în parte, a şi reuşit", a apreciat Dâncu.

El susţine că democrat-liberalii nu-şi permit să supere UDMR-ul. "Evenimentul comunicaţional s-a produs. În rest, nu cred că PDL-iştii au vrut o nouă criză politică, decât dacă şi-ar fi propus să-l sacrifice pe Boc. Repet, a fost un eveniment mediatic şi atât. N-ar fi exclus acum, că ne-am obişnuit cu stilul, ca după ce societatea se va relaxa un pic Băsescu să vină cu un proiect mult mai amănunţit şi să agite din nou apele, dar asta este doar o supoziţie comunicaţională. Deocamdată s-a pus batista pe ţambal să se poată lucra în linişte la proiect", a opinat Vasile Dâncu.

Declaraţie de "război": UDMR ameninţă cu "nesupunere civică" fără arme, dar "apoi mai vedem..."

Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, a declarat ieri pentru gandul.info că UDMR şi bisericile maghiare se pregătesc de "nesupunere civică" în cazul în care Traian Băsescu şi PDL nu vor fi de acord cu Ţinutul Secuiesc.

"Noi sperăm să se poată rezolva pe plan politic această problemă (...). Dacă nu se poate rezolva pe plan politic, vom fi nevoiţi să recurgem la nesupunere civică, am discutat deja cu conducerea UDMR, cu conducătorii bisericilor maghiare, cu autorităţile administraţiilor locale şi cu reprezentanţii societăţii civile. Mai exact, asta înseamnă că, în prima fază, vom ieşi în stradă paşnic, fară arme, cum am dovedit în ultimii 20 de ani că ştim să facem. Apoi, dacă nu se rezolvă nici aşa, o să vedem...", este declaraţia incendiară a lui Tamas Sandor. (D.P.)

PDL se gândeşte la "Ţinutul Secuiesc"

Democrat-liberalii au discutat în Biroul Permanent varianta trasării unor microstructuri zonale în interiorul superjudeţelor, scrie gandul.info.

Acestea ar urma să conţină anumite ţinuturi fără personalitate juridică, dar cu drepturi de reprezentare la nivel naţional şi european. Ideea a fost lansată de către George Scripcaru. Primarul Braşovului i-a spus lui Emil Boc că cea mai bună variantă de compromis este aceea de a accepta reunirea celor trei judeţe sub denumirea de "Ţinutul Secuiesc", alături de alte zone precum "Ţara Bârsei" sau "Ţara Haţegului". "Nu m-ar deranja dacă Ţinutul Secuiesc ar primi un anumit drept de reprezentare, fiind o zonă cu anumite tradiţii", a declarat Scripcaru pentru jurnaliştii de la gandul.info. (D.P.)