Românii din străinătate, tot mai importanţi în ecuaţia votului

Centrul pentru Studiul Democraţiei şi Fundaţia Hanns Seidel din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice (FSPAC) a Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) a organizat luni o dezbatere pe tema participării politice a diasporei în contextul alegerilor parlamentare din 11 decembrie.

În cadrul evenimentului au susţinut prezentări George Jiglău - lector universitar la FSPAC şi preşedinte al Centrului pentru Studiul Democraţiei, şi Mircea Kivu - cunoscut sociolog, de la Centrul pentru Democraţie Participativă Plenum, reprezentant al Coaliţiei Politică fără Bariere.

Specialiştii au concluzionat că se poate vorbi de o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte votul cetăţenilor din străinătate, în sensul că până în anul 2004 votul din diaspora nu conta în ecuaţia electorală, dar la ultimele scrutine prezidenţiale el a avut un rol hotărâtor în stabilirea câştigătorului alegerilor.

Sociologul Mircea Kivu a evocat episodul turului doi al alegerilor prezidenţiale din 2009, când Traian Băsescu a câştigat acel scrutin cu ajutorul voturilor din străinătate, în condiţiile în care el a obţinut atunci cu 84.786 de voturi mai multe decât Mircea Geoană, în timp ce diferenţa totală dintre cei doi a fost de doar 70.048 de voturi.

Votul din diaspora a fost decisiv şi la alegerile prezidenţiale din 2014, de data aceasta nu neapărat numeric, pentru că diferenţa voturilor dintre Klaus Iohannis şi Victor Ponta a fost mult mai mare (de peste 1 milion) faţă de câţi români au votat în diaspora (377.000 în turul doi), dar mai ales prin emoţia pe care a creat-o în turul întâi, ce a dus la o ieşire masivă la vot a alegătorilor în turul doi.

Participanţii la dezbatere au arătat că votul românilor din străinătate este important şi la alegerile parlamentare, chiar dacă nu la fel de important ca şi la cele prezidenţiale. Românii din diaspora au acum o circumscripţie electorală a lor, unde le-au fost repartizaţi 2 senatori şi 4 deputaţi.

La scrutinul parlamentar din 11 decembrie votul românilor din străinătate ar putea influenţa bătălia partidelor mici care se luptă să treacă pragul electoral. Aceasta deoarece, după alocarea mandatelor, voturile din afara ţării ce rămân se redistribuie şi se numără alături de cele din ţară.

Politologii şi sociologii prezenţi la dezbaterea organizată de CSD au arătat că ar fi nevoie de o unificare a legislaţiei electorale româneşti într-un cod electoral, deoarece în acest moment fiecare tip de alegeri are propria sa lege de organizare.