Românii îl pun la colţ pe ministrul Cseke

Prin intermediul unui sondaj de opinie realizat luna aceasta de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), condus de sociologul clujean Vasile Dâncu, românii îl pun la colţ pe ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, contestându-i cele mai recente tentative de reformare a sistemului medical.

Chiar şi în privinţa evenimentelor care îi vor atinge în mod direct, românii continuă să fie prost informaţi. Pentru aproape o treime dintre noi, momentul în care vor merge la medicul de familie şi acesta le va cere bani ar putea constitui o surpriză totală. Cu mai puţin de trei luni înaintea intrării în vigoare a coplăţii, 29% dintre români habar n-au că de la 1 iulie vor trebui să plătească atunci când vor merge la medic. Previzibil, marea majoritate (77%) au o părere proastă şi foarte proastă despre această măsură. Totuşi, aproape un sfert dintre noi (23%) apreciază drept bună şi foarte bună introducerea coplăţii. Nici cu plafonul anual de 600 de lei nu se prea împacă românii. 61% îl consideră mare şi foarte mare, 20% spun că e "potrivit", în vreme ce 16% ar fi dispuşi să dea chiar mai mult, 600 de lei pe an reprezentând pentru ei un plafon "scăzut" sau "foarte scăzut".

Majoritatea românilor consideră că această coplată nici măcar nu va ajuta la ceva. 57% nu cred că această taxare suplimentară va aduce mai mulţi bani la buget şi nici nu va duce la îmbunătăţirea condiţiilor din sistemul sanitar, iar 63% nu cred că, plătiţi suplimentar în mod legal, medicii vor renunţa la şpagă. În schimb, 64% sunt de părere că introducerea coplăţii "va limita accesul la serviciile de sănătate a persoanelor nevoiaşe sau cu venituri reduse". În ciuda acestor aprecieri, doar un sfert dintre noi (26%) apreciază că în acest fel vor plăti de două ori pentru acelaşi serviciu.

De mult mai mare notorietate se bucură, în schimb, campania desfiinţării a 67 de spitale la nivelul întregii ţări; doar 6% dintre noi n-au aflat încă acest lucru. În acest caz însă, adversitatea populaţiei este mai mare. 85% au o părere proastă şi foarte proastă despre închiderea spitalelor, doar 12% considerând-o drept o măsură bună şi foarte bună. Ceva mai mulţi (14%) consideră însă că desfiinţarea celor 67 de spitale a fost o măsură necesară, alţi 11% apreciind-o drept o măsură "necesară, dar inoportună". Totuşi, 73% dintre noi spun că nu era necesară desfiinţarea spitalelor. În schimb, românii sunt total indecişi în privinţa transformării fostelor spitale în azile de bătrâni. 46% spun că această soluţie este un lucru bun şi tot 46% apreciază că e un lucru rău. Aceeaşi mare majoritate (75%) este convinsă că desfiinţarea celor 67 de spitale a fost făcută haotic şi ignorându-se necesităţile de asistenţă sanitară din zonele respective. Doar 17% cred că desfiinţarea spitalelor s-a făcut "într-un mod organizat, având grijă să nu fie afectată asistenţa sanitară din acea zonă".

62% dintre cetăţeni consideră că numărul spitalelor din România este insuficient, în vreme ce 28% apreciază că nu mai avem nevoie de alte astfel de instituţii medicale. 81% dintre români consideră că personalul medical e insuficient, iar 83% apreciază că acesta este prost plătit. În schimb, majoritatea (58%) resping ideea că medicii şi asistentele române ar fi slab pregătiţi. Totuşi, mai bine de o treime dintre repondenţi (34%) apreciază că personalul medical românesc are o pregătire precară. Cu toate acestea, chiar dacă banii le-ar permite să se trateze în străinătate, în caz de nevoie 46% dintre români ar alege să fie pacienţii unui spital din ţară. E drept că cei care ar avea mai mare încredere în personalul medical şi în condiţiile din spitalele străine sunt ceva mai mulţi - 49%. Sondajul a fost realizat în perioada 6-7 aprilie, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.960 de persoane majore şi are o eroare maximă tolerată de +/- 2,3%.

Laszlo Attila recunoaşte: Cseke a greşit

Medic pediatru, ca pregătire, şi luat în calcul drept posibil ministeriabil, preşedintele UDMR Cluj, viceprimarul Laszlo Attila, apreciază că populaţiei i s-a indus o părere negativă despre reforma din sănătate. "În acest moment, cred că se discută prea visceral despre aceste lucruri şi, atunci când există o părere indusă de dezbaterile mediatice şi de anturaj, e normal ca marea majoritate să conteste aceste măsuri", a comentat Laszlo. El recunoaşte însă că există şi o culpă a ministrului. "Greşeala cu desfiinţarea spitalelor a fost că măsura a fost pusă în aplicare fără să existe o alternativă viabilă. Întâi înfiinţezi centrele de permanenţă, le faci funcţionale şi abia pe urmă desfiinţezi spitalul. A fost o comunicare foarte proastă. Se ştia din decembrie de această măsură. A fost pusă în dezbatere publică în ianuarie, iar în 1 aprilie au desfiinţat spitalele. Timpul a fost insuficient", a afirmat Laszlo.