Românii orbecăie încă în Peştera lui Platon

Românii orbecăie încă în Peştera lui Platon
Deşi la mai toţi parametrii legaţi de calitatea vieţii România e în coada Uniunii Europene (EU), românii sunt mai mult decât mulţumiţi cu ceea ce le oferă viaţa pe meleagurile mioritice. Cel puţin asta reise dintr-un studiu EUROSTAT referitor la gradul de satisfacţie el europenilor în raport cu calitatea vieţii

Românii sunt prizonieri în Peştera lui Platon şi, drept urmare, cred că trăiesc în cea mai bună lume cu putinţă. „L-aş mânia pe Dumnezeu dacă aş spune că nu sunt mulţumit" este una dintre cele mai mioritice ziceri ale românilor vesel băltitori. Acestea sunt singurele explicaţii logice ale faptului că, deşi avem penultimul salariu mediu din Uniunea Europeană, deşi corupţia generalizată ne sărăceşte şi ne afundă în mizerie pe zi ce trece, deşi absolvenţii, mai ales cei cu studii superioare, fug de România încotro văd cu ochii, rămaşii în ţară sunt mult mai mulţumiţi de nivelul lor de trai şi chiar de situaţia financiară, decât locuitori ai unor ţări care câştigă şi de cinci ori mai mult decât românii.

Cel mai recent studiu EUROSTAT privind nivelul de satisfacţie al europenilor faţă de calitatea vieţii arată un românaş mândru şi vesel, cu un grad de mulţumire în privinţa propriului nivel de trai peste media din UE. Într-o evaluare de la 0 la 10, în care 0 înseamnă „complet nemulţumit", iar 10 „total mulţumit", românii îşi evaluează nivelul de trai cu nota 7,2, în condiţiile în care media în UE este 7,1. Românii sunt mai satisfăcuţi de viaţa lor decât bulgarii, cehii, estonienii, grecii, spaniolii, francezii, croaţii, italienii, ciprioţii, letonii, lituanienii, ungurii, maltezii, portughezii, slovenii şi slovacii.

Ca întodeauna, cei mai mulţumiţi de calitatea vieţii lor, evaluată la 8, sunt locuitorii ţărilor nordice Danemarca, Finlanda, Islanda, Suedia, cărora li se adaugă elveţienii. Aprecierea asupra calităţii vieţii a fost calculată de EUROSTAT ca o medie ponderată a gradului de mulţumire a europenilor faţă de mai multe elemente care definesc calitatea vieţii, cum sunt: relaţiile personale, locuinţa, mediul înconjurător, spaţiile verzi de recreere, locul de muncă, durata deplasării la locul de muncă, gestionarea timpului şi situaţia financiară.

Cea mai mică notă - 6,2 - au dat-o românii gradului de mulţumire privind situaţia financiară. Românii aveau în decembrie 2014, potrivit Ziarului Financiar, un salariu mediu net lunar de 384 de euro. Doar bulgarii câştigau mai puţin decât noi în UE, 332 de euro. Cu toate acestea, românii sunt la fel de satisfăcuţi de situaţia lor financiară ca şi britanicii, care au un venit mediu lunat de 2.597 de euro, de aproape şapte ori mai mare decât venitul românilor. Românii sunt chiar mai mulţumiţi de banii pe care îi au în buzunar decât, printre alţii, portughezii - 985 de euro, polonezii - 678 de euro, italienii - 1.923 de euro, croaţii - 710 euro, spaniolii - 1.615 euro sau irlandezii - 2.160 de euro.

Sociologul Vasile Dâncu pune această nefirească mulţumire am românului cu sărăcia în care trăieşte pe seama referenţialelor mult prea modeste pe care le ia în calcul. „E o explicaţie pentru acest rezultat, contextul cercetării. Contează foarte mult momentul cercetării, rezultatele se schimbă foarte mulşt de la o perioadă la alta. Problema noastră este că noi comparăm cu perioade trecute, comunismul, criza din anii `90, faţă de care categoric o ducem mai bine. În plus, noi suntem, într-adevăr, ca în Peştera lui Platon, vedem doar umbrele proiectate pe perete.

50% dintre români n-au călătorit niciodată în străinătate, iar 65% n-au fost niciodată în occident, în ceea ce înseamnă occidentul adevărat, aşa că nu avem standarde înalte ca şi comparaţie. Pe de altă parte, la asemenea ervaluări există şi o componentă subiectivă, mândria naţională, mândria locală, mândria familială. Toţi, fără excepţie, suntem nemulţumiţi de România şi credem că merge într-o direcţie greşită, dar sunterm mulţumiţi de locuinţa în care trăim. Aici se compară mere cu pere, datele nu sunt comparabile între ţări, pentru că referenţialele sunt diferite. Noi, românii, avem pretenţii scăzute", a explicat Dâncu.

 

Comenteaza