Românul, pesimistul de serviciu al Europei

Românii sunt în coada Europei în ceea ce priveşte mulţumirea faţă de viaţă şi situaţia economică din ţară. Şi în privinţa speranţelor de mai bine, tot la urma clasa-mentului ne situăm. Acestea sunt concluziile celui de al 74-lea eurobarometru, realizat în toamna anului trecut, ale cărui rezultate au fost făcute publice ieri.

Doar 46% dintre români se declară mulţumiţi de viaţa lor. Mai dezamăgiţi decât noi sunt doar portughezii (45% mulţumiţi) şi bulgarii (38%). Media în Uniunea Europeană (UE) a celor mulţumiţi de propria viaţă este de 78%, cu vârfurile Danemarca - 97%, Suedia şi Olanda - 96%. Dintre locuitorii fostului lagăr comunist, slovenii par să o ducă cel mai bine, 85% declarân-du-se mulţumiţi de viaţa pe care o au, urmaţi de cehi (81%) şi polonezi (78%). În Ungaria, nivelul de mulţumire ajunge abia la 50%. În România, în schimb, se păstrează trendul din UE, astfel nivelul de mulţumire scade odată cu înaintarea în vârstă şi creşte odată cu gradul de urbanizare a localităţii de domiciliu.

Doar 4% dintre români apreciază situaţia economică a ţării drept "bună". Şi din acest punct de vedere suntem printre ultimele ţări din UE. Mai nemulţumiţi decât noi sunt doar spaniolii (3% apreciază situaţia economică a Spaniei drept "bună"), grecii (2%) şi irlandezii (1%). Media celor mulţumiţi de situaţia economică din ţara lor este de 28%, cei mai mulţi înregistrându-se în Suedia - 85%, Luxemburg - 79% şi Germania - 68%. Dintre fostele ţări comuniste, Polonia stă cel mai bine, 42% dintre polonezi catalogând drept "bună" situaţia economică a ţării lor. Doar 7% dintre locuitorii Ungariei au aceeaşi părere.

În ţara noastră, ca şi în întreaga UE, creşterea preţurilor/inflaţia şi situaţia economică sunt considerate "cele mai importante probleme, la nivel personal". Românii sunt însă şi printre cei mai pesimişti europeni. Doar 14% dintre ei se aşteaptă la o îmbunătăţire a situaţiei economice din ţară în următoarele 12 luni, în vreme ce 44% se aşteaptă la o înrăutăţire a acesteia. Mai pesimişti decât noi sunt doar irlandezii (12% cred în redresarea economică a ţării lor), grecii (6%) şi portughezii (5%). Pesimismul defineşte, însă, întreaga comunitate europeană, media celor care aşteaptă redresări economice în următorul an fiind de doar 24%, "campioni" fiind estonienii (totodată lideri şi între foştii comunişti) şi suedezii, cu câte 42% optimişti şi danezii - 40%. În Ungaria, optimismul privind evoluţia economiei ajunge la 26%.

Românii sunt printre cei mai pesimişti şi în privinţa ameliorării pieţei locurilor de muncă. Doar 29% cred că impactul crizei asupra pieţei locurilor de muncă a atins apogeul şi că situaţia urmează să se amelioreze, 48% apreciind că şomajul va continua să crească. Mai pesimişti decât noi sunt doar britanicii (28% cred că reducerea numărului locurilor de muncă a ajuns la final), ciprioţii (27%), grecii (22%), irlandezii (21%) şi portughezii (20%). Media optimis-mului privind locurile de muncă, în UE, este de 42%, lidere fiind Estonia, Suedia şi Austria, cu câte 58%. 54% dintre locuitorii Ungariei cred că s-a terminat cu scăderea numărului locurilor de muncă.

Cei mai mulţi dintre români (47%, procent egal cu media UE) apreciază că îmbunătăţirea educaţiei şi a pregătirii profesionale este cea mai potrivită iniţiativă pentru creşterea performanţei economiei UE. Infrastructura dezastruoasă a ţării face ca un procent de români de două ori şi jumătate mai mare decât media UE (24% faţă de 10%) să considere investirea în transport (autostrăzi, căi ferate etc.) o şansă de relansare economică. Aceeaşi întrebare relevă, însă, şi nivelul de ignoranţă de două ori mai mare în rândul românilor decât media europeană - 14% dintre români au răspuns cu "nu ştiu" la întrebarea privind soluţiile de creştere a performanţei economice a UE, faţă de doar 7%, media nonrăspunsurilor în Uniune.

România şi noile state membre UE, în general, se uită mult mai admirativ la modul în care au acţionat în faţa crizei economice Uniunea şi SUA decât la acţiunea propriilor guverne. Doar 14% dintre români consideră că guvernul a acţionat eficient pentru combaterea efectelor crizei. Media în noile state membre este de 29%, în vreme ce în rândul vechilor state membre ale UE, media aprecierii faţă de acţiunile propriilor guverne este de 42%. În schimb, 63% dintre români cred că UE a reacţionat eficient împotriva efectelor crizei. În rândul noilor state membre, aceeaşi apreciere este împărtăşită de 58% dintre locuitori, dar numai 41% dintre "vechii europeni" au aceeaşi părere bună despre UE. La fel, 45% dintre români cred că SUA a combătut eficient criza (47% în noile state membre), dar numai 32% dintre locuitorii statelor UE cu "vechime" privesc peste ocean la fel de apreciativ. Românii sunt, însă, în opoziţie totală cu restul UE în privinţa actorului care ar trebui să aibă rolul principal în reformarea pieţei financiare globale. Dacă pentru cei mai mulţi dintre europeni (25%), aceasta este treaba FMI, efectul acordului României cu Fondul, îi face pe români să traseze această sarcină Uniunii Europene. FMI este agreat doar de 14% dintre români, nu întâmplător un procent identic cu cel al românilor care consideră că guvernul a acţionat eficient împotriva efectelor crizei economice.