S-a legalizat steagul Ţinutului Secuiesc... personalizat

Controversatul proiect de lege care permite adoptarea de către UAT a unor steaguri proprii şi arborarea acestora pe instituţiile publice a fost adoptat de Camera Deputaţilor (decizională) cu doar două voturi împotrivă şi va merge la promulgare. Membrii comisiei de specialitate adoptaseră, în prealabil, un amendament, care avea ca scop împiedicarea folosirii steagului Ţinutului Secuiesc în ambele judeţe componente ale regiunii, Harghita şi Covasna.

„Două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale nu pot avea steaguri identice", spune art. 1, al. (3) al legii proaspăt adoptate. Piedica pare a fi, însă, una doar simbolică. „Nu e nici o problemă, de exemplu, pe steagul arborat în judeţul Harghita vom pune un H şi pe cel arborat în judeţul Covasna vom pune un C şi, în acest fel, nu vor mai fi identice. E bună forma în care a trecut legea şi am susţinut-o şi noi", a declarat liderul grupului deputaţilor UDMR, Mate Andras Levente.

Doar doi deputaţi au votat împotriva acestui proiect, iar unul dintre ei a fost Radu Zlati. „N-a fost un vot imperativ. Cvasimajoritatea cu care a trecut se datorează momentului politic pe care îl traversăm, în care toată lumea are nevoie de voturile UDMR. În ce mă priveşte, am votat împotrivă pentru că legea nu mi s-a părut suficient de clară în privinţa simbolismului regional, care, cu paşi mici, va merge spre simbolism etnic, care nu ar fi un lucru bun pentru România.

După cum ştiţi, steagul Ţinutului Secuiesc a fost arborat şi când acest lucru era ilegal. Acum a fost legalizat şi, probabil, se va merge la alte lucruri ilegale, care, în cele din urmă, după acelaşi model, vor fi legalizate şi, uite aşa, cu paşi mici, la un moment dat ne vom pomeni într-o altă ţară", şi-a explicat Zlati poziţia.

Colega sa de partid, Elena Uioreanu, spune, însă, că a votat după deget. „A fost o decizie a partidului, ni s-a arătat cum să votăm şi aşa am votat. Legea, în sine, e o lege bună, doar că unii o interpretează în fel şi chip", a declarat Uioreanu.

Fost viceprimar al municipiului Câmpia Turzii, localitate care are de multă vreme steag propriu, arborat pe stâlpi, deputatul PC Ioan Moldovan, apreciază drept firească apariţia unei asemenea norme legislative. „Fiecare primărie are simbolul ei, cum avem în Câmpia Turzii steagul galben-albastru, şi merită să şi-l afişeze, nu e nici un impediment", a explicat Moldovan.

Deputatul Adrian Oros a lipsit la vot. Toţi ceilalţi deputaţi de Cluj au votat în favoarea proiectului de lege. Potrivit acestui act normativ, fiecare localitate sau judeţ va putea adopta, în consiliul local sau judeţean, un model de steag propriu, care, însă, pentru a deveni steagul oficial şi am putea fi arborat, va trebui să fie aprobat printr-o hotărâre de guvern.

În plus, steagul local nu va putea fi arborat decât alături de steagul naţional şi steagul Uniunii Europene (UE). Spre exemplu, dacă legea va fi promulgată, pe sediul primăriei unei localităţi ar putea fi arborate nu mai puţin de patru steaguri: steagul naţional, steagul UE, steagul judeţului şi steagul localităţii.