Soluţiile lui Cioloş pentru problemele Clujului

Soluţiile lui Cioloş pentru problemele Clujului
După ce a mai vizitat Clujul în calitate de „ministru” european al Agriculturii, Dacian Cioloş a făcut, vineri, prima vizită în oraşul studenţiei sale în calitate de şef al Guvernului României. Neavând vreo presiune electorală pe umeri, premierul tehnocrat nu s-a lansat în promisiuni fantasmagorice.

Trei au fost punctele sale de popas (cu treabă) în periplul prin oraşul nostru: Instituţia Prefectului, unde s-a întâlnit cu cei trei capi ai administraţiei locale clujene, primarul Emil Boc, preşedintele consiliului judeţean Marius Mânzat şi prefectul Gheorghe Vuşcan, Muzeul de Istorie al Transilvaniei şi Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare.

Trei par să fi fost proiectele discutate cu liderii administraţiei locale, pentru care premierul a promis sprijin. Cel mai dezbătut subiect, cel puţin la conferinţa de presă ulterioară evenimentelor, a fost mult aşteptatul Spital Regional de Urgenţă (SRU). Paşii de urmat au fost detaliaţi de vicepremierul clujean Vasile Dâncu. „Problema pentru toate cele trei SRU, în acest moment, este stabilirea unor hărţi de servicii medicale pe fiecare regiune. Ministrul Sănătăţii a spus că acestea vor fi realizate în următoarele două luni, după care vom putea trece la revizuirea studiilor de fezabilitate şi apoi la elaborarea proiectelor tehnice. Am vorbit cu o delegaţie de specialişti ai Comisiei Europene, cu Corina Creţu (comisar european pentru Dezvoltare Regională - n.red.) şi am primit asigurări că există finanţare europeană, câte 50 de milioane de euro pentru fiecare din cele trei SRU (din Cluj, Iaşi şi Craiova - n.red.) şi sper că în septembrie vom da drumul la proiect. Am auzit că medicii au spus că vor mai trebui bani pentru dotări, pentru aparatură. Dacă va fi nevoie, la momentul respectiv se vor găsi finanţări suplimentare şi pentru aceste lucruri", a spus Dâncu.

El a mai precizat că studiul de fezabilitate al SRU va include şi infrastructura de acces. Premierul Cioloş a precizat că, pentru mai multă operativitate, guvernul a decis ca refacerea studiilor de fezabilitate să nu mai fie scoasă la licitaţie, această sarcină fiind atribuită Companiei Naţionale de Investiţii, urmând ca, ulterior să se scoată la licitaţie executarea proiecteleor tehnice pentru cele trei spitale. Obişnuiţi cu promisiuni pe bandă rulantă din partea diverselor personaje politice trecute pe la conducerea executivului privind SRU, presa clujeană a solicitat garanţii privind demararea cu adevărat a acestui proiect din partea premierului tehnocrat. „Garanţia că va exista finanţare (din fonduri europene - n.red.) şi toată disponibilitatea din partea guvernului ca ce ține de guvern să fie făcut pentru ca lucrarea să poată începe. Nu guvernul face studii de fezabilitate, nu guvernul face proiecte tehnice", a răspuns Cioloş.

Un alt obiectiv pentru care premierul Cioloş a promis sprijin este salvarea Muzeului Farmaciei, mai concret, cumpărarea imobilului în care îşi desfăşoară activitatea de la proprietarul către care a fost retrocedat. „Am discutat cu Emil Boc, mi-a spus că are bani, da e necesară o modificare legislativă pentru ca muzeele ce aparţin statului să poată primi şi fonduri locale. Vom încerca să promovăm modificarea legislativă necesară", a spus Cioloş. În fine, el a mai precizat că, la solicitarea primarului Clujului, i-a dat asigurări că centura metropolitană, cu ajutorul căreia va fi, în sfârşit, legat şi municipiul Cluj-Napoca la autostradă, a rămas în Master Planul de Transport.

În schimb, premierul nu a ezitat să urecheze conducerea Muzeului de Istorie al Transilvaniei, care a solicitat fonduri pentru renovarea clădirii. „La muzeul de istorie fonduri au existat, dar, datorită unor probleme juridice şi unor dispute interne, nu s-au putut folosi şi acum, când disputele s-au finalizat, vin să ceară din nu să le alocăm bani. Vom vedea ce resurse vom putea realoca, dar am atras atenția că e important, când avem alocări bugetare, să le folosim, pentru că altfel facem alocări, nu sunt folosite, România trebuie să se împrumute și să plătească dobândă. Când aceste investiții nu se fac, banii costă statul român. Aici a fost un astfel de caz, vom vedeam cum putem face realocări ca să continuăm lucrările. Ce e clar e că muzeul are nevoie de aceste lucrări pentru că e important nu doar pentru Cluj, ci pentru toată Transilvania", a comentat Cioloş.

Chestionat asupra unei eventuale debarcări din funcţie a prefectului de Cluj (aflat lângă premier în acel moment), Cioloş a evitat să dea un răspuns tranşant. „Când am evaluări şi mă gândesc la înlocuiri din funcţii, le şi fac, după cum aţi văzut până acum, nu le comentez", a răspuns Cioloş.

 

Comenteaza