SPECIAL - Clujenii, în faţa votului: Alegem, dar să nu se schimbe nimic

Contrar restului ţării, Clujul pare să se simtă bine sub dominaţia portocalie. Nu numai cei doi lideri ai administraţiei locale par că vor fi constantele alegerilor locale de anul viitor. Clujenii vor să păstreze neschimbată dominaţia PDL-UDMR la nivelul judeţului, în vreme ce în Consiliul Local nu sunt dispuşi decât la o echilibrare a raportului de forţe.

În ultimele 12 luni, cinci sondaje de opinie au testat intenţiile de vot ale clujenilor pentru alegerile locale de anul viitor. În iulie şi decembrie 2010, Operation Research a făcut primele două cercetări de piaţă, la cererea ZIUA de CLUJ şi Realitatea TV Cluj. Rezultatele celei de-a treia anchete, realizată în aprilie 2011, au fost obţinute din sursele ZIUA de CLUJ. În fine, zilele trecute, tot ZIUA de CLUJ a publicat, în exclusivitate, rezultatele a două sondaje de opinie, realizate de CSCI şi Gallup, ambele, la comanda USL Cluj.

În privinţa componenţei Consiliului Local (CL), toate cele cinci sondaje indică o creştere semnificativă a consilierilor USL, concomitent cu o pierdere importantă la nivelul PDL şi chiar a numărului de consilieri UDMR. Trebuie precizat însă că doar în sondajul din aprilie partidele din opoziţie apar reunite ca USL, în restul apar PNL şi PSD, separate, conservatorii fiind incluşi la "alţii". Democrat-liberalii ar urma să piardă între patru şi şase din actualele 16 mandate. Acum un an clujenii le mai acordau 12 mandate, pentru ca în decembrie PDL să-şi atingă "groapa de potenţial", cu doar 10 mandate. A urmat o uşoară revenire: 11 mandate în aprilie, la fel în sondajul Gallup şi din nou 12 în sondajul CSCI. USL avea vârful de formă în decembrie, când, dacă s-ar fi ţinut alegeri, ar fi obţinut majoritatea în CL, cu 14 din cele 27 de locuri, iar dintre acestea, opt ar fi revenit liberalilor şi şase social-democraţilor. Câte 13 mandate ar fi obţinut acum un an (8 PNL, 5 PSD) şi în aprilie. În cele mai recente sondaje, realizate la cererea lor, USL mai păstrează doar 12 mandate (7 PNL, 5 PSD), oricum dublu faţă de cele doar şase deţinute acum. Nici UDMR nu-şi mai păstrează cele cinci locuri ocupate acum. Dacă sondajul de acum un an le mai dădea doar doi consilieri locali, celelalte le-au "oferit" trei mandate, cu excepţia studiului Gallup, care a "rezervat" patru scaune pentru UDMR în Sala de Sticlă a primăriei. Se observă faptul că, deşi ar avea cei mai mulţi consilieri locali, în majoritatea sondajelor realizate în ultimul an USL nu şi-ar fi putut asigura majoritatea în CL fără voturile UDMR. În egală măsură, cu excepţia sondajului din decembrie, PDL şi-ar fi putut păstra alianţa cu UDMR şi majoritatea calificată în CL, nu însă şi majoritatea absolută de două treimi, pe care o are acum.

Cu foarte mici fluctuaţii ale procentelor (majoritatea peste 50%), actualul primar în funcţie, Sorin Apostu, domină copios toate sondajele de opinie privind intenţia de vot pentru funcţia de şef al clădirii de pe Calea Moţilor. Acum un an avea 58%, pus fiind în competiţie, la acea vreme, cu Marius Nicoară (PNL) - 26%, Laszlo Attila (UDMR) - 6%, Mircea Jorj (PSD) - 3% şi Ştefan Dimitriu (UNPR) - 3%. În decembrie Apostu cobora la 53%, având aceiaşi contracandidaţi. În aprilie deja apăruse USL-ul, iar Apostu era confruntat cu doi posibili candidaţi ai opoziţiei: Marius Nicoară (PNL) sau Ioan Rus (PSD). Nicoară era primul care reuşea să-l coboare pe Apostu sub 50% (49,8%), în vreme ce, dacă s-ar fi "duelat" cu Rus, actualul primar ar fi obţinut 55%. Cu mai puţin de jumătate din voturi îl mai creditează sondajul CSCI, care îl pune însă în competiţie cu toţi potenţialii candidaţi ai partidelor componente ale USL. Cu Alexandru Cordoş (PSD), Mircia Giurgiu (independent pentru PC) şi Marius Nicoară (PNL), Apostu este creditat cu 48%, iar cu Andrei Marga, oponent, în locul lui Nicoară, obţine 47%. Sondajul Gallup îl readuce însă peste 50%, în funcţie de numele adversarului din USL obţinând 58%, în competiţie cu Cordoş, 56%, cu Giurgiu, 52%, cu Nicoară şi 51%, cu Marga. În condiţiile în care Andrei Marga a anunţat că nu este interesat de această competiţie, Nicoară rămâne favorit la nominalizarea USL, având rezultate mult peste candidaţii PSD şi PC: 26% în iulie 2010, 31% în decembrie 2010, 31,7% în aprilie 2011 şi din nou 31%, în sondajul Gallup. În acelaşi sondaj Giurgiu obţine doar 26%, iar Cordoş, 21%. În sondajul CSCI, care pune candidaţii USL în competiţie directă, Nicoară a strâns 23% din opţiuni, Cordoş, 12% şi Giurgiu, 7%.

În cazul Consiliului Judeţean (CJ) şi al preşedintelui său, e mai greu de urmărit o evoluţie a intenţiilor de vot, în condiţiile în care, cu excepţia ultimelor două sondaje, care au acoperit tot judeţul, celelalte au verificat doar intenţia de vot a locuitorilor municipiul Cluj-Napoca. În fapt, singurele care au verificat votul politic pentru CJ sunt sondajele CSCI şi Gallup. Surprinzător, în cazul administraţiei judeţene, clujenii s-au dovedit chiar mai conservatori decât în cazul conducerii municipiului reşedinţă de judeţ. PDL şi-ar conserva actualele 15 mandate, la fel şi social-democraţii, cele şapte fotolii ocupate acum, în vreme ce liberalii ar "fura" un loc de consilier judeţean de la UDMR şi cele două locuri care ar urma să fie eliberate de PRM, care nu ar mai atinge pragul electoral. Practic, la CJ nu s-ar schimba nimic: PDL şi-ar păstra majoritatea cu UDMR - 19 voturi plus votul preşedintelui, adică 20 de voturi din 37, doar cu un vot mai puţin decât acum, cele trei mandate în plus ale USL (10-PNL, 7-PSD) neinfluenţând practic cu nimic echilibrul de forţe. Recâştigarea conducerii judeţului pare, pentru Alin Tişe, chiar mai uşoară decât menţinerea în fotoliul de primar pentru Apostu. În competiţie cu toţi cei trei potenţiali candidaţi USL - Horea Uioreanu (PNL), Cornel Itu (PSD) şi Şerban Rădulescu (PC) - Tişe obţine 58% din voturi, potrivit CSCI. Conform Gallup, care îl compară pe Tişe separat, cu fiecare dintre cei trei, cel mai uşor îi va fi actualului şef al judeţului în competiţie cu Rădulescu, situaţie în care ar strânge 59% dintre opţiuni. În luptă cu Itu ar avea 56%, iar cu Uioreanu, 54%. În decembrie, în sondajul efectuat doar în Cluj-Napoca, pus în competiţie cu Vasile Soporan (UNPR) - 11%, Horea Uioreanu (PNL) - 9%, Remus Lăpuşan (PSD) - 8% şi Mate Andras Levente (UDMR) - 6%, Tişe obţinea 61%. În aprilie, când au fost intervievaţi, de asemenea, doar locuitorii capitalei judeţului, Tişe era pus în competiţie cu patru posibili candidaţi USL, la acea vreme. În luptă cu Valentin Cuibus (PSD), Tişe dobândea 63% în municipiu, în duel cu Marius Nicoară (PNL), aduna 60,5%, cu Horea Uioreanu (PNL), 60,2% şi cu Ioan Rus (PSD), 59,5%. Dintre potenţialii candidaţi USL, Uioreanu e singurul care a fost prezent şi în sondajele mai vechi şi realizate doar pe municipiu, crescând de la 9%, în decembrie, la 17,2% în aprilie. Sondajele CSCI şi Gallup îl dau, însă, efectiv cap la cap cu Itu: 20% Uioreanu, 18% Itu, în prima variantă, 22% Uioreanu, 21% Itu, în al doilea sondaj.

În privinţa încrederii pe care o inspiră cetăţenilor, cei doi şefi ai administraţiei au avut evoluţii diametral opuse. Sorin Apostu a înregistrat o puternică pierdere de încredere în a doua jumătate a lui 2010 - de la 55% în iulie la 47% în decembrie, dar şi-a revenit anul acesta - 50% în aprilie, 55% iunie. Tişe, în schimb, a avut o "curbă a lui Gauss" răsturnată. A crescut în 2010 - 41% încredere în iulie, 50% în decembrie, pentru a o lua în jos anul acesta - 48% în aprilie, 46% în iunie. Un traseu oarecum similar a parcurs şi încrederea în Marius Nicoară: 34% în iulie, 42% în decembrie, 44% în aprilie, 36% în iunie. De o creştere constantă în încrederea clujenilor s-a bucurat Mircia Giurgiu - 12% - 15% - 16% - 24%, în cele patru repere temporale, în vreme ce Uioreanu nu a putut trece de 15%. De remarcat este faptul că, la capitolul "încredere din partea clujenilor", Apostu şi Tişe îşi surclasează şeful de partid, Emil Boc, aflat în cădere constantă - 37% în iulie 2010, 30% în decembrie şi 29% în aprilie.

PRECIZARE din partea lui Andrei Marga

Ţin să precizez încă o dată ceea ce am spus în nenumărate rânduri în ultimele luni, la televiziune şi în presa scrisă: nu am intenţionat şi nu intenţionez să candidez la Primăria Clujului. Orice om lucid îşi dă seama că şi în Municipiul şi Judeţul Cluj este necesară şi ar fi benefică schimbarea (cel puţin pentru a atrage investiţii externe, a reorganiza infrastructura, a moderniza cu adevărat oraşul, a relansa viaţa culturală, a elimina prostul-gust şi lucrurile de faţadă etc.). Pentru asemenea schimbare sunt la dispoziţie numeroşi concetăţeni capabili. Decizia aparţine însă cetăţenilor responsabili.

Andrei Marga