Tactici de gherilă pentru Legea educaţiei

Puterea şi opoziţia au ajuns să se dueleze în stratageme procedurale pentru a impune, respectiv a bloca angajarea răspunderii guvernului.

Parlamentarii jurişti din tabăra puterii caută soluţii de împingere înainte a procedurii angajării răspunderii, cu ocolirea Birourilor celor două Camere, controlate de opoziţie. În joc ar putea intra şi preşedintele Băsescu. Opoziţia acuză noi tentative de fraudă, iar premierul Boc caută ajutor la Curtea Constituţională.

Fiind minoritară în Birourile Permanente (BP) ale celor două Camere, puterea nu reuşeşte să impună programarea citirii şi dezbaterii moţiunii de cenzură, ca pas procedural obligatoriu pentru finalizarea angajării răspunderii guvernamentale pe Legea educaţiei. Mai mult, preşedintele Senatului, social-democratul Mircea Geoană, a primit sarcină de partid ca, în cazul în care se va ajunge la votul moţiunii, iar aceasta va cădea, să nu semneze pentru trimiterea legii la promulgare. Reprezentanţii puterii recunosc că au o problemă în depăşirea blocajului opoziţiei, în tentativa de a impune Legea educaţiei în forma dorită de guvern.

Deputatul UDMR Mate Andras Levente, membru al Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, recunoaşte că parcurgerea mai departe a procedurii angajării răspunderii, prin citirea şi votarea moţiunii de cenzură, poate fi amânată la nesfârşit de opoziţie. “În primul rând, trebuie convocată o şedinţă a Camerelor reunite, iar aici suntem exclusiv la mâna BP, controlate de opoziţie”, a explicat Mate. El a afirmat că puterea ar putea apela la un artificiu ajutător.

“O solicitare din partea preşedintelui de a transmite un mesaj parlamentului n-ar mai putea fi refuzată de BP, iar, odată începută şedinţa, plenul, unde puterea are majoritate, poate modifica ordinea de zi şi introduce citirea moţiunii de cenzură. Dacă opoziţia refuză să citească moţiunea, nu e nici o problemă, pentru că nu e obligatoriu să fie citită şi dezbătută efectiv, e suficient să fie înregistrat acest pas procedural. După aceea, Constituţia obligă BP să programeze şedinţa de vot după trei zile. Dar, într-adevăr, BP poate programa şedinţa comună pentru transmiterea mesajului preşedintelui peste trei luni, dacă vrea, pentru că nu are un termen limită în acest sens”, a explicat Mate. În schimb, el spune că un eventual refuz al preşedintelui Senatului de a semna decizia trimiterii legii la promulgare nu poate bloca acest pas procedural. “Va semna preşedintele Camerei Deputaţilor şi legea va merge la promulgare. Refuzul preşedintelui Senatului de a semna nu reprezintă un impediment”, susţine Mate.

În schimb, preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, preşedintele PDL Cluj, Daniel Buda, consideră că blocajul din BP poate fi depăşit. “Într-adevăr, plenul poate introduce pe ordinea zi citirea moţiunii, dacă BP refuză acest lucru. Dacă în BP se va refuza inclusiv convocarea şedinţei comune, ar putea fi sesizată, din nou, Curtea Constituţională. Dar există şi aici o soluţie: dacă Birourile nu vor, mergem la preşedinţi, respectiv preşedintele Camerei şi un vicepreşedinte de la Senat, care vor convoca şedinţa comună”, a afirmat Buda. El susţine că în acelaşi mod va fi depăşit şi refuzul preşedintelui Senatului de a semna pentru trimiterea legii la promulgare. “Va semna un vicepreşedinte în locul lui, nu e nici o problemă”, susţine Buda.

Deputatul PSD Cornel Itu se teme de o nouă fraudă după modelul celei de la Legea pensiilor. “În mod clar, la înţelegere cu UDMR, PDL încearcă o forţare a acestei forme a Legii educaţiei, care trebui să fie una pentru 20 de ani, şi nu pentru moftul unui grup parlamentar. În plus, ar fi incorect faţă de părinţi, faţă de profesori şi faţă de profesioniştii din Comisia de învăţământ a Senatului. E posibil orice, mai ales că, de o vreme, în Camera Deputaţilor se întâmplă multe lucruri deranjante. Sper să nu încerce să impună şi Legea educaţiei prin fraudă, cum au făcut cu Legea pensiilor. Prin faptul că îl apără pe deputatul Roberta Anastase, PDL sunt răspunzători pentru blocajul din Camera Deputaţilor şi vor fi răspunzători şi pentru această lege a educaţiei, dacă o vor impune prin forţă, pentru că va fi modificată la schimbarea puterii”, a declarat Itu.

Viceliderul grupului PNL din Camera Deputaţilor, Horea Uioreanu, spune că puterea poate impune angajarea răspunderii doar prin încălcarea legii. “În mod normal, odată ce avem o decizie a Curţii Constituţionale, care spune că angajarea răspunderii pe Legea educaţiei este neconstituţională, n-ar trebui să mai fie nimic de comentat pe acest subiect. Doar că marele jurist Boc, la presiunea UDMR, calcă în picioare legea, Constituţia şi toate normele, pentru a impune o lege anticonstituţională şi antinaţională. Boc vrea să-şi asigure viitorul loc de muncă, rector la UBB, iar UDMR, generalizarea învăţământului în limba maghiară. Vor putea face toate acestea doar dacă PDL şi Băsescu vor călca în picioare legea şi Constituţia”, a comentat Uioreanu.

Boc cere ajutorul Curţii Constituţionale

Deşi în decizia sa Curtea Constituţională califica procedura angajării răspunderii în acest caz drept neconstituţională şi, declinându-şi competenţa, lăsa la mâna celor două instituţii – parlament, respectiv guvern – tranşarea problemei continuării sau încetării acestei proceduri, şeful guvernului insistă. Printr-o cerere adresată Curţii, Emil Boc cere instituţiei să impună parlamentului continuarea angajării răspunderii.

Premierul solicită Curţii, pe de o parte, să constate apariţia unui nou conflict “juridic de natură constituţională” între cele două instituţii, datorită refuzului deliberativului de a stabili o dată pentru citirea moţiunii de cenzură, iar, pe de altă parte, cere instanţei să constate că blocajul ivit poate fi depăşit doar prin continuarea procedurii parlamentare de angajare a răspunderii.