Temerile românilor după şapte ani în NATO

După şapte ani în care România e membră NATO cu drepturi depline, 4% dintre noi nu ştiu acest lucru, iar 9% sunt convinşi că nu facem parte din pactul nord-atlantic. Surprinzător, cei mai mulţi ignoranţi (18,2%) se găsesc în Transilvania şi Banat. 84% dintre români au o părere bună şi foarte bună despre SUA (14% - părere proastă şi foarte proastă). Cu toate acestea, 49% sunt convinşi că SUA ar încerca să exploateze statul român dacă cele două state ar colabora într-o problemă militară.

Scutul antirachetă, din care părţi componente urmează să fie amplasate şi pe teritoriul României, este încă o necunoscută totală pentru fix o treime dintre noi, în vreme ce 41% habar n-au că ţara noastră va participa la acest sistem de apărare. Ca principalele dezavantaje ale participării României la acest proiect, respondenţii au identificat riscul de a deveni ţinta unor atacuri (teroriste) - 8,9%, deteriorarea relaţiilor cu Rusia - 8,4% şi cheltuieli financiare mari pentru România - 7,2%. Totuşi, 66% spun că participarea ţării noastre la acest sistem este o idee bună (29% - idee proastă), iar 74% cred că va influenţa pozitiv securitatea României (22% - securitatea ţării va fi influenţată negativ). Mai mult de jumătate (55%) spun că România se expune şi altor riscuri decât cele militare prin participarea la proiect (22,3% - riscuri economice, 19,4% - atacuri teroriste).

Mai mult de o treime dintre români (35%) spun că participarea României la sistemul antirachetă le creează un sentiment de ameninţare şi doar jumătate dintre noi (51%) spun că acest lucru le dă un sentiment de siguranţă. Totuşi, pentru că 63% apreciază că securitatea militară a României este la un nivel scăzut şi foarte scăzut, votul final este, totuşi, în favoarea intrării sub "umbrela" scutului (52% - România are nevoia de protecţia scutului, 43% - nu avem nevoie de această protecţie). La întrebarea: "De cine credeţi că ar trebui să fie protejate statele participante la sistemul de apărare antirachetă?", românii au identificat doi principali potenţiali agresori: zona arabo-musulmană, menţionată sub diverse forme de 38,3% dintre respondenţi, şi Rusia, nominalizată de 24,9%. Sondajul a fost realizat în perioada 20-22 aprilie pe un eşantion de 1.615 persoane majore, cu o eroare maxim tolerată de +/- 2,4%.