Trăim bine în judeţul Cluj sau votăm ca oile?

Locuitorii a doar una din trei localităţi clujene şi-au dorit alţi administratori ai obştii şi, „mulţumită” sistemului cu un singur tur de scrutin, doar jumătate dintre ei au şi izbutit să scape de vechii primari.

Clujenii trăiesc în localităţile lor ca-n sânul lui Avram. Şomajul a fost eradicat, apa, gazul, curentul electric şi canalizarea sunt elementele minimei civilizaţii de care ne bucurăm cu toţii, avem şcoli şi grădiniţe finisate şi dotate ca la carte, nu mai ştim ce e acela drum neasfaltat sau pietruit, primăriile noastre sunt veritabile oaze de dedicaţie, competenţă, cinste şi corectitudine, iar vieţile edililor noştri sunt ghidate de un singur comandament: slujirea cetăţeanului.

Aceasta ar putea fi una dintre explicaţiile faptului că locuitorii a aproape două treimi dintre localităţile judeţului şi-au reales, în 5 iunie, cu vot majoritar, într-o voioşie, primarii. Cealaltă explicaţie ar fi mentalitatea de turmă, potrivit căreia „Amu îi Vasile primar, îl votăm pe Vasile. Când a fi Ilie primar, l-om vota pe Ilie".

Strict statistic, 63 din cei 81 de primari ai judeţului au fost realeşi. Dintre ceilalţi 18 patru nu au mai candidat. Practic, doar 14 primari în funcţie au pierdut alegerile în judeţul Cluj, printre care foştii edili din Gherla, Câmpia Turzii şi marele şoc al alegerilor locale, Tudor Ştefănie din Turda, depăşit nu numai de candidatul PSD, ci şi de un candidat independent.

Trebuie remarcat, însă, faptul că alţi 13 primari în funcţie au fost realeşi cu mai puţin de jumătate din voturile valabil exprimate, ceea ce înseamnă că şi în cele 13 comune (printre care şi "dormitorul" Clujului, Floreşti) majoritatea alegătorilor (prezenţi la urne, pentru că, în democraţie, cine nu votează nu contează) şi-au dorit pe altcineva în fruntea comunităţii, dar sistemul antidemocratic cu un singur tur de scrutin nu le-a îngăduit să se debaraseze de vechii primari.

Cu alte cuvinte, doar în 27, adică exact o treime, din cele 81 de localităţi ale judeţului Cluj majoritatea alegătorilor şi-au manifestat nemulţumirea faţă de modul în care şi-au făcut treaba pentru care au fost plătiţi vechii edili şi au încercat (unii au şi reuşit) să-i trimită să îşi caute altceva de lucru. În patru comune - Dăbâca, Fizeşu Gherlii, Izvoru Crişului şi Mănăstireni - vechii primari n-au mai candidat în 5 iunie.

Dacă în celelalte 50 de localităţi clujene, în care vechii primari au fost votaţi de mai mult de jumătate dintre cei prezenţi la urne, e raiul pe pământ sau a biruit spiritul de turmă, rămâne să analizeze fiecare.

Ar mai merita menţionat un singur detaliu: cinci dintre primarii rămaşi fără slujbe au pierdut în faţa foştilor lor subalterni. Foştii primari din Câmpia Turzii, Gherla, Luna, Mărişel şi Mica au fost învinşi de foştii lor viceprimari. Primar a avansat şi viceprimarul din Dăbâca, dar acolo fostul primar nu a mai candidat.

Primari care au pierdut alegerile

Ioan Hanga - Câmpia Turzii
Marius Sabo - Gherla
Tudor Ştefănie - Turda
Ioan Porumb - Aşchileu
Viorel Crainic - Beliş
Virgil Păcurar - Ceanu Mare
Ioan Şerban - Cojocna
Nicolae Balea - Feleacu
Ioan Pojar - Jucu
Laurenţiu Tor - Luna
Traian Mariş - Mărişel
Pavel Goron - Mica
Horvath Marton - Mociu
Augustin Duca - Sănduleşti

Primari care nu au mai candidat

Valer Petrindean - Dăbâca
Ionel Mânecan - Fizeşu Gherlii
Ioan Antal - Izvoru Crişului
Petru Coldea - Mănăstireni

Primari realeşi de mai puţin de jumătate dintre cei prezenţi la urne

Augustin Mureşan - Bobâlna
Vasile Pop - Căianu
Vasile Tripon - Călăţele
Gheorghe Iancu - Căpuşu Mare
Alexandru Bota - Cătina
Dorel Julean - Corneşti
Horia Şulea - Floreşti
Dumitru Sfârlea - Gilău
Petru Prigoană - Măguri-Răcătău
Petru Ungur - Mărgău
Gheorghe Boca - Poieni
Valer Saşa - Tritenii de Jos
Romulus Mîrza - Ţaga