Transilvania decide cine câştigă alegerile

Un sondaj BCS arată că PD-L şi PSD se luptă pentru voturile decisive ale transilvănenilor într-o zonă “stăpânită” electoral de PNL.

 

Potrivit unui sondaj al Biroului de Cercetări Sociale (BCS) efectuat la comanda Fundaţiei Societatea Civilă în perioada 17-21 noiembrie şi făcut public sâmbătă, principalele formaţiuni politice vor obţine scoruri apropiate în Transilvania, cu PNL aflându-se în fruntea clasamentului, la mică distanţă de PD-L şi PSD + PC.

 

Conform repartiţiei intenţiilor de vot la Camera Deputaţilor pe zone geografice din sondajul BCS, care are o marjă de eroare de +/- 3%, PNL ar obţine în Transilvania 26,4% din voturi. PD-L ar aduna 21,8%, iar alianţa dintre PSD şi PC ar avea 20,5% din opţiunile de vot ale transilvănenilor. UDMR ar obţine 18,1% din voturi, iar PRM ar aduna 6,3%. Sub pragul de 5% s-ar afla PNG-CD (1,4%). în Moldova, PD-L ar obţine 35,5%, urmat de PSD (32,3%), PNL (22,6%), PRM (3,2%) şi PNG-CD (3,2%).

 

Sondajul dat publicităţii sâmbătă arată că Muntenia ar fi câştigată de PSD + PC (38,5%), urmat de PD-L (28,9) şi PNL (26,7%). PRM şi PNG-CD se află la 3%, respectiv 2,2%. în Oltenia, ar ieşi învingători cei de la PSD + PC (40,8%), urmaţi îndeaproape de PD-L (38,2%). Liberalii s-ar afla la 14,5%, în timp ce PNG-CD ar strânge 5,3% din voturi, iar UDMR, 1,3 procente.

 

 în Crişana – Maramureş, PD-L (26,1%) s-ar afla la egalitate cu PSD + PC (26,1%). UDMR ar obţine ultimul loc pe podium, cu 21,6%, iar PNL ar “capitaliza” 17% din voturi. PRM se află la cota 6,8%, iar PNG-CD, la 1,1%. în Dobrogea, conform estimărilor BCS, ar conduce PD-L (38,6%), urmat de PSD + PC (33,3%), PNL (19,3%), PRM (7%) şi PNG-CD (1,8%).

 

 în Banat, în frunte s-ar afla tot PD-L (41,2%), la o distanţă semnificativă de PSD + PC (23,5%), PNL (13,2%), UDMR (5,9%), PNG-CD (7,4%) şi PRM (4,4%). în fine, în Bucureşti, sondajul acreditează ideea că PD-L ar aduna 39,6% din voturi, la peste patru procente distanţă faţă de PSD + PC (35,2%). Cele două formaţiuni sunt urmate de PNL (20,9%), PRM (3,3%) şi PNG-CD (1,1%).

 

La întrebarea “Sunteţi de acord sau împotriva revenirii la votul pe liste de partid?”, 47,8% dintre cei intervievaţi s-au declarat împotrivă, 28,2% au spus că le e indiferent, iar 24% s-au declarat de acord. La întrebarea “Sunteţi de acord sau împotrivă ca preşedintele ţării să fie şi şeful guvernului (republică prezidenţială)?”, 48% dintre cei chestionaţi au ales varianta “împotrivă”, 29,2%, varianta “de acord”, iar 21,8%, varianta “indiferent”. La întrebarea “Sunteţi de acord sau împotriva adoptării unui Parlament unicameral?”, 53,2% dintre repondenţi au răspuns “de acord”, 24,4% s-au arătat indiferenţi, iar 22,4 au spus că sunt împotrivă.

 

Conform BCS, sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.156 persoane în vârstă de peste 18 ani. Tipul eşantionului a fost probabilist, stratificat, format din 40 straturi rezultate din intersecţia a opt zone geografice cu cinci tipuri de localităţi urbane şi rurale. Au fost efectuate interviuri în 77 oraşe şi sate din 38 judeţe.

Interviurile au fost realizate la domiciliul subiecţilor, persoanele selectate să participe la cercetare fiind alese prin pas statistic, din patru în patru apartamente sau case, pornind de la numărul patru al fiecărei străzi. în cadrul fiecărei case a fost intervievată, de regulă, acea persoană care urmează să-şi sărbătorească prima ziua de naştere.

Potrivit BCS, eşantionul de 1.156 de persoane este reprezentativ pentru populaţia adultă a României, cu o eroare de +/-3%.