UDMR nu mai agreează Constituţia României

Cu alte cuvinte, UDMR nu se mai mulţumeşte cu simpla revizuire a actualei Constituţii şi apreiază că ar fi momentul să înlocuim actuala Lege Fundamentală, intrată în vigoare în 2003, cu una complet nouă. Kelemen argumentează nevoia unei noi Constituţii prin faptul că tentativa parlamentară de a elabora un proiect de revizuire a celei în vigoare a fost, practic, desfiinţat de Curtea Constituţională acum doi ani.

„În campania pentru alegerile parlamentare ar trebui să intrăm cu nevoia de o nouă Constituţie şi viitorul parlament să fie şi Adunare Constituantă. Este mai bine să face o nouă Constituţie pentr că în 2014 Curtea Constituţională a desfiinţat amendarea actualei Constituţii. O amendare serioasă a Constituţie nu mai e posibilă după acea decizie a Curţii Constituţionale din 2014", a spus Kelemen.

Ceea ce spune liderul UDMR, este, din punct de vedere tehnic, absolut corect. În cazul unui proiect de revizuire a Constituţiei, judecătorii Curţii Constituţionale au rolul de a veghea, pe de-o parte, ca proiectul în cauză să nu depăşească limitele de revizuire stabilite în însăşi corpul Legii Fundamentale şi, pe de altă parte, să nu fie propuse modificări care pot intra în contradicţie cu alte prevederi din textul aceleiaşi Constituţii. În cazul în care, însă, parlamentul ar deveni Adunare Constituantă şi ar elabora o nouă Constituţie, Curtea Constituţională ar fi eliminată din circuitul procedural, pentru simplul motiv că judecătrii constituţionalişti n-ar mai avea nici un reper raportat la care să judece noua Constituţie, întrucât Constituţia în vigoare ar urma să fie abrogată în integralitate în momentul în care noua Lege Fundamentală ar primi girul referendumului naţional. Altfel spus, Curtea Constituţională are ca unic rol supravegherea respectării prevederilor Constituţiei în vigoare. Or, din punct de vedere juridic, Constituţia în vigoare n-ar mai avea absolut nici o relevanţă în cazul apariţiei unei noi Constituţii, care ar urma să o înlocuiască.

Ce nu spune Kelemen este faptul că Uniunea insistă pe elaborarea unei noi Constituţii, în locul revizuirii celei în vigoare dintr-un motiv foarte simplu: aceasta ar fi, tehnic şi juridic, singura posibilitate de a „revizui" primul articol al actualei Constituţii, care vorbeşte despre statul „naţional, unitar şi indivizibil", considerat drept nerevizuibil în textul Legii Fundamentale în vigoare în acest moment.