Aritmetica alocărilor financiare de la buget arată că primul an de guvernare USL nu a fost unul tocmai avantajos pentru clujeni. Autostrada Transilvania a fost oprită complet, centura Vâlcele-Apahida aşteaptă rectificarea bugetară, iar noul sediu al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) e pus tot în aşteptare. Liderii locali USL spun că important e că avem stabilitate şi „s-au aşezat lucrurile".
În pragul rezilierii contractului cu Bechtel, care nu va mai finaliza nici măcar tronsonul Suplacu de Barcău-Borş, clujenii au rămas fără vreo speranţă că vor fi legaţi vreodată de vestul Europei printr-o autostradă. E drept că, în privinţa accesului spre Bucureşti, ministrul marilor proiecte, Dan Şova le-a promis legarea ciotului care a mai rămas din Autostrada Transilvania de coridorul IV printr-o autostradă Turda-Sebeş. Spre deosebire de autostradă, controversata Centură Est mai trage de doi bani speranţă la rectificarea bugetară din vară. În schimb, pentru noul sediu al ISJ, guvernul Ponta n-a mai găsit nici un leu. Dacă a tras proiecte importante pe uscat, guvernul USL a finanţat un singure proiect nou în Cluj, extinderea Institutului Oncologic Ion Chiricuţă. Recent s-a mai aprobat finanţarea necesară devierii a două pârâuri care „deranjează" noua pistă a aeroportului.
Din punctul de vedere al banilor alocaţi de primul guvern postrevoluţionar fără clujeni pentru investiţii în judeţul Cluj, numărul acestora e comparabil cu cel al banilor investiţi anul trecut. Jumătate dintre aceştia, însă, au fost alocaţi regionalei clujene a CFR S.A., pentru refacerea infrastructurii feroviare; or, în condiţiile în care regionala clujeană are în subordine şase judeţe, e clar că doar o mică parte din acei bani vor fi cheltuiţi efectiv în Cluj, ceea ce face ca suma reală alocată judeţului nostru să fie mult sub cea investită real în 2012. În campania electorală pentru alegerile locale de anul trecut, Victor Ponta promitea că va organiza o şedinţă de guvern la Cluj-Napoca. Între timp singurii doi miniştri clujeni au părăsit cabinetul şi promisiunea a rămas neonorată.
Aflaţi în imposibilitatea de a numi măcar un proiect major al Clujului sprijinit de propriul guvern, liderii locali ai USL au ales să caracterizeze în termeni mai mult decât vagi primul an clujean sub guvernul Ponta. „Un an cu guvern USL a însemnat un important sprijin acordat Consiliului Judeţean şi o perioadă în care s-au aşezat mai multe lucruri", s-a limitat să spună preşedintele PNL Cluj, senatorul Marius Nicoară, refuzând să-şi detalieze, eventual cu exemplificări, răspunsul. Omologul său din fruntea social-democraţilor clujeni, Remus Lăpuşan, a elogiat stabilitatea. „Cel mai important lucru este că acum avem stabilitate din punct de vedere politic şi administrativ, de aici decurg toate: urmează investiţii, populaţia îşi recâştigă optimismul şi altfel se mişcă lucrurile", a fost singurul comentariu al lui Lăpuşan.
Firesc, altfel se văd lucrurile din opoziţie. „Din păcate, pentru clujeni, un an de guvernare USL a însemnat tăierea investiţiilor. Din punctul de vedere al alocărilor de fonduri, judeţul Cluj a ajuns într-un colţ uitat de toţi, inclusiv de propriii parlamentari USL, care n-au ridicat un deget să aducă mai mulţi bani la Cluj. Pentru toţi românii, a fost anul creşterii taxelor şi al scăderii puterii de cumpărare, creşterii preţului gazului şi apariţiei de noi impozite, drept urmare România şi-a pierdut din stabilitatea câştigată în guvernarea Boc. Şi-au încălcat toate promisiunile din campania electorală", a afirmat preşedintele PDL Cluj, Daniel Buda.
Şi liderul organizaţiei locale a UDMR, deputatul Mate Andras Levente, afirmă că pentru clujeni guvernarea USL n-a fost una tocmai favorabilă. „Pentru Cluj, pentru clujeni a fost o guvernare destul de proastă şi mă gândesc în primul rând la nefinanţarea Autostrăzii Transilvania. Pe de altă parte, mă bucur că programul Kogălniceanu (de sprijinire a IMM-urilor - n. red.), care a fost o iniţiativă a UDMR, e continuat", a declarat Mate.
