Un clic şi ai votat. Votul prin internet, votul viitorului, susţin specialiştii clujeni

Această metodă de exercitare a votului este adeseori invocată în spaţiul public de către politicieni sau reprezentanţi ai societăţii civile drept o soluţie pentru rezolvarea unor probleme precum participarea scăzută la vot, accesul la vot (în special pentru românii din străinatate) sau încrederea scăzută în alegeri.

Cercetătorii clujeni arată că spre deosebire de votul prin corespondenţă, care este deja o procedură cunoscută şi rodată în mai multe ţări occidentale (şi care a fost folosită şi de România pentru prima dată la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016), cel prin internet este mai nou.

Dintre ţările care au testat votul prin internet sau au studiat implementarea sa, în Europa doar Estonia, unele cantoane din Elveţia şi Franţa, pentru votul din străinătate, îl folosesc. Norvegia, Marea Britanie, Lituania, Germania au încercat această metodă, însă au amânat aplicarea sa din diferite motive.

Din experienţa de la nivel internaţional, sunt necesare mai multe condiţii pentru implementarea votului prin internet. Câteva dintre acestea ar fi existenţa unei legislaţii care să permită proiecte pilot pentru diverse metode de votare, nivel ridicat de încredere în autorităţi electorale, resurse academice şi economice pentru a implementa o soluţie sigură a votului prin internet, mecanisme de autentificare precum cardul de identitate electronic sau semnătura electronică precum şi folosirea frecventă a serviciilor publice prin internet.

Stadiul îndeplinirii acestor condiţii este încă la un nivel extrem de redus în România. Ţara noastră se clasează pe penultimul loc din Uniunea Europeană privind accesul la internet şi, de asemenea, pe penultimul loc din UE în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor publice prin internet. Aceasta deşi numărul românilor conectaţi la internet creşte vertiginos de la an la an.

Politologii clujeni prezintă date care relevă faptul că tinerii şi copiii sunt cei care folosesc internetul cel mai des, iar gradul de utilizare a internetului scade proporţional cu creşterea vârstei şi în funcţie de gradul de educaţie. Potrivit datelor recensământului din 2011, doar 15% dintre utilizatorii de internet care au peste 50 de ani provin din mediul rural.

Chiar dacă românii utilizează internetul tot mai mult, o fac în special pentru reţelele sociale, citirea ştirilor, poştă electronică şi jocuri online, adică pentru divertisment şi mult mai puţin pentru cumpărături sau online banking, ceea ce demonstrează un nivel redus de încredere în internet a utilizatorilor români.

Un caz interesant este cel al Franţei, care a introdus votul prin internet în 2013, dar a limitat utilizarea acestui sistem de vot pentru francezii din străinătate şi doar în alegerile legislative, unde votul din străinătate nu are un impact direct asupra rezultatului final. Este practic un compromis pentru dorinţa de a facilita votul francezilor din străinătate dar fără a generaliza un sistem de vot care încă stârneşte controverse.

Deocamdată, la nivelul clasei politice româneşti au fost doar nişte paşi timizi legaţi de votul prin internet. În 2007, câţiva parlamentari PDL la acea dată au introdus un proiect de lege în acest sens, dar fără soluţii tehnice, fiind respins de parlament. Şi PMP a prezentat un proiect de lege în 2014, fiind respins şi el de legislativ. Partidele mari, PSD şi PNL, nu au avut nişte demersuri legislative concrete pe tema votului prin internet. Acest tip de vot se bucură de mai mare susţinere în zona societăţii civile.

Cercetătorii clujeni consideră că votul prin internet este sistemul de vot al viitorului şi mai devreme sau mai târziu se va ajunge la implementarea sa în România. Aceştia susţin însă că este important ca autorităţile să respecte o serie de paşi pentru a accepta facilitarea sistemului şi pentru a reduce temerile privind defectele acestui sistem.

Specialiştii de la CSD au făcut câteva recomandări pentru autorităţile publice şi societatea civilă pe tema votului prin internet. Realizarea de către Autoritatea Electorală Permanentă a unor soluţii tehnice şi a unui necesar tehnic, organizarea unei consultări publice, iniţierea unui program pilot de testare a votului prin internet în cadrul unor alegeri parţiale sau referendumuri locale şi asumarea de către decidenţii politici a unui calendar de implementare a votului prin internet, sunt doar câteva dintre recomandările politologilor clujeni pentru ca acest sistem să poată fi aplicat cu succes la un moment dat.

CSD este un think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Știinţe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din UBB, în cadrul căreia funcționează ca un centru de cercetare acreditat.

Echipa de cercetare a centrului reunește cadre din cadrul Departamentului de Știinţe Politice al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, colaboratori de la alte facultăți din cadrul universității, profesori din universități partenere din țară și din străinătate.