Un comisar european şi un ministru clujean pentru drumurile noastre

Vizita reprezentantului României în „guvernul" UE pe şantierul autostrăzii Turda-Sebeş este perfect justificată în condiţiile în care costurile de construcţie a viitoarei căi rutiere de aproximativ 70 de km, de aproximativ 400 de milioane de euro vor fi suportate, în proporţie de 85%, din fonduri europene.

Întregul proiect, care va lega Autostrada Transilvania de coridorul IV pan-european, oferind Clujului o soluţie alternativă de legătură pe autostradă cu capitala după abandonarea, pe moment, a traseului spre Braşov, este planificat a fi finalizat în primăvara anului viitor. Creţu a precizat că finaţarea lucrării de către Comisia Europeană va fi făcută în două tranşe. Prima tranşă, de 150 de milioane de euro, va fi achitată până în aprilie 2016, urmând ca până la finele anului viitor să fie făcute şi restul deconturilor.

Fireşte, cel mai dezbătut subiect a fost masterplanul de transport, care a picat la un prim examen al autorităţilor de la Bruxelles, care au returnat documentul ministerului cndus de Rus, cu o serie de observaţii. „Apreciez în mod public eforturile Ministerului Transporturilor privind eforturile de finalizare a masterplanului de transport. Comisia Europeană este foarte interesată de masterplan, pentru că este un document strategic.

Există câteva chestii nesoluționate legate de masterplan, le-am discutat cu domnull Rus,sunt convinsă sau cel puțin sper ca acest masterplan să fie realizat la timp. Au existat câteva chestiuni tehnice minore legate de impactul pe mediu și criteriile în care proiectele vor fi prioritizate. Sunt câteva observații ale Comisiei Europene, de buget și de resursele financiare", a explicat Creţu. Amintim că, în urma presiunilor făcute de compania franceză Renault, Comisia Europeană a cerut, zilele trecute, autorităţilor române construirea cu prioritate a autostrăzii Sibiu-Piteşti, organismele europene însuşindu-şi inclusiv termenul solicitat de constructorul francez, privind finalizarea autostrăzii până în anul 2020.

Rus este optimist, însă, în privinţa aprobării masterplanului. „Masterplanul este finalizat și trimis la Comisia Europeană. Noi nu am avut niciodată un astfel de document strategic așa că era normal să apară astfel de întrebări suplimentare, pentru că până la urmă observațiile sunt niște întrebări suplimentare. Am trimis răspuns la toate și sperăm că până la mijlocul lunii mai vom avea acest masterplan aprobat", a spus ministrul Transporturilor.

El a mai estimat că municipiul Cluj va fi legat de vama Borş pe autostradă în 2017-2018. „La Suplacu de Barcău - Borş a expirat termenul de depunere a contestaţiilor, nu s-a depus nici o contestaţie, aşa că săptămâna viitoare semnăm contractul de execuţie", a adăugat Rus. La rândul său, Creţu a dat o altă veste bună clujenilor. „Comisia Europeană a agreat finanţarea celor trei spitale regionale de urgenţă de la Cluj, Iaşi şi Craiova", a spus Creţu.

Cei doi demnitari s-au întâlnit şi cu vicepreşedintele cu atribuţii delegate de preşedinte al consiliului judeţean Vakar Istvan şi nu a fost ocolit nici subiectul eşecului monumental al proiectului privind sistemul de transport multimodal de la aeroport. „Au dat-o de gard, categoric l-au dat de gard, dar cu siguranţă vor exista şi alţii care o vor da de gard, aşa că sper că vor rămâne resurse financiare şi pentru tura a doua. Sper că autorităţile locale vor găsi resurse intelectuale şi financiare s-o rezolve", a comentat Rus.

Amintim că, după ce au cheltuit 1,5 milioane de euro (din care jumătate a fost finanţare europeană) pe studii preliminare care au propus aberaţii de genul construirii unui terminal cargo CFR, când acesta există deja în gara Cluj-Napoca Est, construirea unui terminal cargo pentru aeroport exact peste cursul Someşului Mic, dar şi lucrări fără vreo legătură cu proiectul, de genul parc fotovoltaic sau staţie de tri-cogenerare, conducerile aeroportului şi ale consiliului judeţean nu au reuşit să convingă CNADNR şi CFR S.A. să se implice financiar în proiect, drept urmare autorităţile clujene n-au fost capabile să depună la termen cererea de finanţare către Comisia Europeană, iar acum trag nădejde să o facă cu viitorul prilej care se va ivi cel mai probabil la începutul anului viitor.