Un deputat clujean propune introducerea unor principii „sănătoase” în modelul de business al companiilor de asigurări

Deputatul PSD de Cluj, Remus Lăpușan, consideră că legislativul trebuie să susțină includerea principiilor ESG (environment, social, governance) în modelul de business al companiilor de asigurări, prin politici publice adecvate.

În opinia parlamentarului, încorporarea acestui principiu în practicile companiilor încurajează actorii economici să anticipeze impactul deciziilor de business asupra mediului, societății și a guvernanței. „Este o dovadă de interes pentru sustenabilitate, prin care firmele își creează imaginea unui partener responsabil.

La nivelul întregii Uniuni Europene, încă din 2023, corporațiile au deja obligația de a raporta impactul activității lor asupra mediului, societății și a guvernanței. Trebuie să ne asigurăm, ca factori de decizie politică, de faptul că principiile ESG se transpun în practică uzuală a companiilor, dincolo de raportări statistice. Pentru asta, trebuie să gândim un set de politici publice prin care să impulsionăm companiile să facă acest lucru. Și pentru că domeniul asigurărilor îmi este foarte bine cunoscut prin prisma activității mele profesionale anterioare, am propus astăzi în Parlament câteva măsuri concrete pe care le-am putea adopta în această direcție˝, a declarat deputatul Remus Lăpușan, în Parlamentul României.

Propunerile pe care le face Lăpușan sunt:

- încurajarea investițiilor în produse asigurare sustenabile, dedicate tranziției spre energia verde, clădirilor eficiente energetic sau agriculturii reziliente la schimbările climatice;

- stimulente fiscale și parteneriate de tip public-privat pentru companiile care integrează activ ESG în modelul lor de business;

- susținerea companiilor de asigurări să contribuie activ la dezvoltarea comunităților din care fac parte prin educație financiară, prin sprijin pentru persoanele vulnerabile și prin acțiuni în domeniul sănătății și siguranței publice.

Parlamentarul a atras atenția și asupra integrării inteligenței artificiale în anticiparea riscurilor ESG, în reducerea costurilor și creșterea eficienței, inclusiv în găsirea unor soluții inovatoare pentru reducerea amprentei de carbon.

˝Este momentul ca România să nu mai fie doar un receptor pasiv al schimbărilor globale, ci un actor implicat în conturarea unei industrii a asigurărilor moderne, etice și orientate spre viitor. Avem expertiza, avem cadrul european, iar voința politică trebuie să vină în sprijinul acestui demers. Numai printr-o abordare coordonată între stat, mediul privat și societatea civilă putem integra real ESG în toate componentele economiei, iar industria asigurărilor poate fi un model de urmat în această direcție”, a mai spus Lăpușan.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Deputatul PSD de Cluj, Remus Lăpușan, subliniază că actul normativ aduce modificări importante în cadrul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având ca scop corectarea dezechilibrelor față de sistemul public de pensii, prin reducerea diferențelor dintre pensiile de serviciu și cele din sistemul public bazat pe contributivitate.

Parlamentarul clujean precizează că principalele măsuri adoptate includ, printre altele:

Creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați, care va fi aplicată din anul 2026, la atingerea vârstei standard de 65 de ani.
Magistrații şi personalul de specialitate juridică, cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizației de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Până la adoptarea acestei propuneri legislative, cuantumul net al pensiei se raporta la venitul net avut în ultima lună de activitate, și nu la indemnizația de încadrare.
„Am votat pentru adoptarea acestui proiect care reprezintă un angajament ferm pentru echitate socială și responsabilitate fiscală. Este un pas necesar în direcția unei reforme sustenabile și corecte a pensiilor de serviciu”, a spus Remus Lăpușan.