Forintul a ajuns la un minim istoric, datoria publică a ajuns la un maxim istoric. După ce nu de mult a trimis delegaţia FMI „la plimbare", Guvernul Orban a ajuns să se roage de instituţia financiară să se întoarcă, după ce ratingul ţării a fost coborât la nivelul „junk" (nedorit). În plus, maghiarii au ieşit în stradă din cauza unor revizuiri constituţionale care pun democraţia sub semnul întrebării.
În opinia analistului economic Andrei Rădulescu, Ungariei i-au ajuns la scadenţă facturile politicilor economice de dinainte de declanşarea crizei economice. „Ungaria plăteşte acum factura politicilor economice, a dezechilibrelor bugetare din perioada pre-criză, facturi care acum au devenit nesustenabile", explică Rădulescu. În opinia sa, degradarea bruscă a situaţiei economice a ţării vecine poate afecta România prin ricoşeu. „Ce se întâmplă acum în Ungaria se adaugă altor evenimente similare din regiune,cum a fost cazul Greciei, iar astfel de evenimente afectează imaginea şi încrederea în economiile din întreaga regiune, în care ne aflăm şi noi", a apreciat Rădulescu.
Bun cunoscător al evoluţiilor politice şi economice din Ungaria, viceprimarul UDMR Laszlo Attila identifică mai multe greşeli făcute de Guvernul Orban. „Ungaria a ajuns într-o situaţie extrem de delicată şi asta datorită măsurilor adoptate în anii precedenţi şi această evoluţie a evenimentelor era de aşteptat. Atunci când modifici legea şi impui băncilor să plătească impozite retroactiv pe vreo şapte ani, dacă nu greşesc, atunci e normal să te aştepţi ca băncile interne şi băncile-mamă, cu filiale în Ungaria, să reacţioneze. N-am înţeles nici modul în care au negociat cu FMI, care este, totuşi, cea mai ieftină sursă de împrumut. Iată, zilele trecute au emis obligaţiuni de stat, după care le-au retras pentru că împrumuturile erau prea scumpe. Peste asta, au modificat Constituţia cu cele două treimi pe care leare FIDESZ-ul în parlament şi au dus la trei sferturi necesarul de voturi pentru o altă modificare, făcând, practic, aproape imposibilă o altă revizuire. În aceste condiţii, e normală reacţia opoziţiei şi a societăţii civile. Nu ştiu la ce altceva se aştepta Viktor Orban după astfel de măsuri economice şi politice", a comentat Laszlo.
În opinia sa, căderea Ungariei încă nu s-a terminat. „Nu cred că se va opri aici. Nu spun că va urma calea Greciei, dar Ungaria e o ţară mică şi nu cred că îi interesează prea mult soarta unei ţări atât de mici, pe cei mari care iau decizii, Germania, Franţa. Ei au probleme mult mai mari cu ţări mai mari, cum sunt Spania, Italia şi nu cred că Ungaria poate conta prea mult pe un ajutor din partea lor. Mă aşteptam la mai multă colaborare în pactul de la Vişegrad. Între ţările foste comuniste ar fi trebuit să existe mai multă înţelegere şi mai multă empatie. Din păcate n-am văzut nimic", a afirmat Laszlo. El apreciază, la rândul său, că şi România va avea de pierdut. „Problema este că în vest, inclusiv în America, teama investitorilor este faţă de estul Europei, ei nu fac distincţie între România, Ungaria sau Bulgaria. Este încă o dovadă că există ţări de prim rang şi restul", a conchis Laszlo.
Membru al comisiei de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor, democrat-liberalul Petru Călian, crede că greşeala Ungariei este că n-a luat la timp măsuri de austeritate. „Ungaria n-a luat la timp măsurile necesare de diminuare a cheltuielilor publice, iar când şi-au dat seama că trebuie să facă ceva, a fost cam târziu. Aşa au ajuns să majoreze TVA-ul, să recurgă la bani împrumutaţi, toate acestea, pe fondul unei economii precare, la care s-au adăugat presiunile populiste", a spus Călian. El consideră că România nu va avea de suferit de pe urma situaţiei dramatice a ţării vecine. „În mod direct nu vom putea fi afectaţi, pentru că noi importăm mai mult decât exportăm în Ungaria. Probabil că vor creşte preţurile produselor din Ungaria", crede Călian.
Liderul liberalilor clujeni, senatorul Marius Nicoară, face o paralelă între acţiunile guvernelor Ungariei şi României. „Ceea ce se întâmplă în vecini este rezultatul unei politici incoerente, politică incoerentă pe care o duce, din păcate, şi România. Nu cred că vom fi afectaţi direct de ce se întâmplă în Ungaria, pentru că interdependenţele dintre cele două economii sunt minore", a comentat Nicoară.
