USL transformă România în republică parlamentară

Preşedinte spectator, parlament întărit, prefecţi decorativi şi alegeri din doi în doi ani sunt principalele amendamente constituţionale propuse de USL.

Prin limitarea drastică a puterilor de decizie ale preşedintelui şi chiar a libertăţii de mişcare a guvernului, concomitent cu întărirea autorităţii legislativului, în viitoarea Constituţie, USL va transforma, practic, România, dintr-o republică semi-prezidenţială într-o republică parlamentară, chiar dacă preşedintele va fi ales în continuare prin scrutin popular.

Mandatul preşedintelui va reveni la durata de patru ani, dar alegerile parlamentare şi cele prezidenţiale vor fi intercalate la interval de doi ani, după modelul olimpiadelor de vară şi de iarnă, urmând a fi organizate în intervalul 1 aprilie - 1 noiembrie, pentru a se evita chemarea oamenilor la urne pe timp de iarnă. Atributul preşedintelui de şef al statului va fi, în sfârşit, statuat în Constituţie, însă rolul acestuia va fi unul mai degrabă decorativ, libertatea sa de decizie fiind limitată considerabil. Viitorul şef al statului nu va mai avea nici un cuvânt de spus în desemnarea premierului, fiind obligat să desemneze persoana nominalizată de partidul care deţine cele mai multe mandate parlamentare. USL a căutat să evite pe viitor blocaje de tipul Norica Nicolai sau Klaus Iohannis. Astfel, preşedintele nu se va mai putea opune numirii unui ministru în cazul unei remanieri guvernamentale, iar viitoarele moţiuni de cenzură vor conţine, obligatoriu, numele celui care va forma noul guvern în cazul în care cabinetul în funcţie este demis, preşedintele fiind obligat să desemneze persoana respectivă. Actualii guvernanţi au găsit o rezolvare şi mai vechiului conflict dintre Traian Băsescu şi Victor Ponta privind participarea la reuniunile diferitelor foruri ale Uniunii Europene (UE) prin atribuirea mandatului de reprezentare şefului guvernului, preşedintele urmând să participe doar la acţiunile care au pe agendă subiecte de securitate sau de politică externă a UE.

Nici guvernul nu va ieşi în câştig dacă viitoarea Constituţie va îmbrăca forma dorită de USL. Principala modificare va viza reducerea puterii de legiferare a unei instituţii a cărei principală îndatorire este punerea în execuţie a legilor şi nu elaborarea lor. Astfel, executivul va avea dreptul la o singură angajare de răspundere într-o sesiune parlamentară, în vreme ce ordonanţele de urgenţă vor trebui să ajungă la dezbatere în parlament în termen de maxim cinci zile de la adoptarea lor de către guvern. Dacă numirea în funcţie a miniştrilor nu va mai depinde de toanele preşedintelui, în schimb, rămânerea lor în funcţie va fi la mâna parlamentului, deoarece moţiunile simple ar urma să depăşească, în sfârşit, nivelul de simple declaraţii politice. Conform propunerii USL, adoptarea unei moţiuni simple va duce la demiterea ministrului în cauză. Alt amendament USL transformă şi reprezentanţii guvernului în teritoriu, prefecţii, în ocupanţi ai unor funcţii mai degrabă decorative, în condiţiile în care, prin atacarea actelor administraţiilor locale în contencios administrativ, acestea nu vor mai fi suspendate şi, de asemenea, viitorii prefecţi nu vor mai coordona instituţiile deconcentrate.

Senatul va deveni, practic, o cameră a regiunilor, urmând să aibă rol decizional în tot ceea ce ţine de dezvoltarea comunităţilor locale. Parlamentul se va alege cu o singură vulnerabilitate suplimentară, prin apariţia unei noi situaţii în care poate fi dizolvat. Astfel, dacă la un referendum pentru demiterea preşedintelui se înregistează mai multe voturi împotrivă decât voturi pentru, parlamentul poate fi dizolvat.

În faţa perspectivei de a rămâne fără „obiectul muncii", prefectul Gheorghe Vuşcan speră că pierderea de atribuţii va fi compensată cu întărirea abilităţii de control. „E posibil ca instituţiile deconcentrate să treacă în subordinea consiliilor judeţene sau a viitoarelor consilii regionale, nu ştiu. Dacă va mai rămâne funcţia de prefect, probabil că i se vor găsi atribuţii care să îi justifice existenţa, cel puţin atribuţii privind comitetul pentru situaţii de urgenţă şi atribuţii de reprezentare a autorităţii statului. Poate se vor întări atribuţiile de control, pentru că, dacă rămân competenţele de control, atunci funcţia se justifică. Important e ca orice modificări vor fi făcute, să fie făcute în interesul comunităţilor, nu în interesul prefecţilor", a comentat Vuşcan.

Membru al comisiei parlamentare pentru elaborarea proiectului de revizuire a Constituţiei, senatorul PDL Alin Tişe apreciază că USL a propus doar modificări superficiale şi doar în interesul propriilor lideri. „Ce propune USL este rezultatul negocierilor dintre Crin Antonescu şi Victor Ponta. Au gândit o Constituţie pentru cei doi, care n-are nici o legătură cu interesul oamenilor. PDL a făcut propuneri în sensul dorit de români: parlament unicameral, cu maxim 300 de parlamentari, deficit bugetar de maxim 3%, 5% din PIB pentru Educaţie, datorie publică de maxim 60% din PIB, întărirea rolului Avocatului Poporului şi al CSM. USL vrea să facă o Constituţie împotriva lui Traian Băsescu şi croită pentru premierul Victor Ponta şi preşedintele Crin Antonescu, nu pentru români", a afirmat Tişe. Totuşi, el a apreciat drept „corecte" amendamentele privind demiterea miniştrilor prin moţiuni simple sau dezbaterea parlamentară a ordonanţelor de urgenţă în termen de maxim cinci zile.