Verdictul referendumului: cine va fi preşedinte. Se promit surprize

Curtea Constituţională va decide mâine dacă 8,5 milioane de români care au ieşit la vot au fost suficienţi pentru a-l demite pe Traian Băsescu.

Situaţia fără precedent în care, la aproape o lună de la desfăşurare, încă nu se ştie dacă referendumul a fost valid sau nu, respectiv dacă preşedintele suspendat se întoarce în funcţie sau vom avea alegeri prezidenţiale anticipate, ar putea lua sfârşit mâine. CCR este aşteptată să decidă marţi care este cifra care „se va împărţi la doi".

De trei săptămâni Curtea Constituţională (CCR) caută un răspuns la întrebarea „a fost sau n-a fost un referendum valid?". Sesizată că numărul cetăţenilor români din listele electorale permanente anunţat înainte de referendum de ministrul Administraţiei şi Internelor în funcţie la acel moment, Ioan Rus, ar fi unul supradimensionat, listele nefiind actualizate, CCR a cerut guvernului să lămurească problema. Numai că mai întâi i-a cerut un lucru, pentru ca ulterior, printr-o controversată erată să ceară executivului cu totul altceva. Primă victimă a întregii „afaceri" a căzut Rus, care a demisionat din funcţie, invocând presiuni care s-ar fi făcut asupra sa, din ambele tabere, pentru modificarea numărului alegătorilor. Ministrul delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre, s-a trezit chiar cu un dosar penal, fiind, la rândul său, schimbat din funcţie. Victimă colaterală poate fi considerat Andrei Marga, înlocuit, cu prilejul remanierii guvernului, de la conducerea Ministerului de Externe, fără vreo explicaţie oficială şi publică.

Ultimele personaje apărute în veritabilul thriller al referendumului au fost procurorii DNA, care au declanşat o extrem de controversată ofensivă în mai multe comune din ţară, unde au luat la interogatorii om cu om, referitor la prezenţa la vot. Între timp, înlocuitorii lui Rus şi Dobre, Mircea Duşa, respectiv Radu Stroe au cerut tuturor primarilor din ţară să-şi actualizeze listele electorale până la data de 10 iulie, conform cererii CCR, iar ieri Stroe a răspuns „Da", întrebat fiind dacă datele colectate vor răsturna situaţia la CCR. „Va fi interesant, veţi vedea", a adăugat el. Duşa a refuzat să comenteze afirmaţiile ministrului delegat, dar a precizat că rezultatele a ceea ce a fost numit „minirecensământ" vor fi remise astăzi Curţii. Democrat-liberalii nu au mai aşteptat să vadă care va fi numărul de alegători stabilit de guvern şi, prin vocea deputatului Cristian Boureanu, a anunţat că va formula plângeri penale împotriva premierului Victor Ponta şi a celor doi miniştri menţionaţi, pentru că, în viziunea PDL, aceştia ar fi falsificat listele electorale radiind ilegal persoane de pe acestea, pentru a coborî pragul de validare a referendumului, astfel încât acesta să se situeze sub numărul celor care s-au prezentat la vot în 29 iulie.

„Există date care ne permit să facem aceste afirmaţii, pentru că avem informaţii că s-a umblat la numărul persoanelor din listele electorale permanente, or eu nu văd cum poate fi avansată altă cifră decât cea anunţată de ministrul Ioan Rus şi guvernul Ponta înainte de organizarea referendumului. Orice derapaj poate fi sancţionat, inclusiv prin plângeri penale, urmând ca organele statului să-şi spună punctul de vedere inclusiv sub acest aspect", a explicat afirmaţiile lui Boureanu preşedintele PDL Cluj, deputatul Danile Buda. El a precizat că marţi va aştepta din partea CCR „să respecte legea care a reglementat desfăşurarea acestui referendum".

În schimb, liderul PNL Cluj, senatorul Marius Nicoară, pune ameninţările lui Boureanu pe seama temerii PDL faţă de decizia pe care o va lua CCR mâine. „PDL este, în continuare, în campanie electorală şi e speriat de decizia pe care Curtea o va lua conform legii. Reamintesc faptul că listele electorale sunt foarte clar definite în lege şi ele cuprind toţi cetăţenii români cu drept de vot, domiciliaţi pe teritoriul României", a comentat Nicoară. Nici el nu a riscat să dea un pronostic în privinţa deciziei CCR. Inginer ca pregătire, Nicoară a definit misiunea Curţii în termeni matematici. „Nu spun că mă aştept să valideze sau nu referendumul. Mă aştept să stabilească, în conformitate cu prevederile legii, numărul alegătorilor din listele electorale permanente, să-l împartă la doi şi apoi să vadă dacă numărul celor care s-au prezentat la urne a fost mai mare sau mai mic decât rezultatul obţinut", a spus Nicoară.

„Gargară politică", a calificat preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan, ameninţările lui Boureanu. „Boureanu nu există din punct de vedere politic. Cât despre PDL, şi-a demonstrat capacitatea mai mult decât mediocră de a guverna, aşa încât n-are dreptul să comenteze modul în care îşi face datoria acest guvern. Inclusiv Emil Boc, submediocru ca premier, ar trebui să ia o perioadă de abstinenţă în a comenta activitatea guvernului", a declarat Lăpuşan. El ştie exact ce verdict aşteaptă de la CCR. „Din moment ce am făcut campanie pentru demiterea lui Traian Băsescu, din moment ce am fost la vot, mă aştept ca votul meu să fie respectat şi referendumul să fie validat. Mai mult, în faţa a şapte milioane şi jumătate de români care au spus DA la referendum, chiar Traian Băsescu ar trebui să manifeste un minim bun-simţ şi să înţeleagă că e mai bine să plece", a spus Lăpuşan.

În opinia liderului UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, mai important decât decizia pe care o va lua CCR este ca acest for să ia o decizie. „Nu ştiu cum se va pronunţa Curtea, dar aştept să ia o decizie şi să pună punct instabilităţii din ţară", a spus Mate. În aceeaşi idee a comentat şi declaraţiile lui Boureanu. „Fiecare politician ar trebui să găsească soluţii să depăşim odată acest moment , nu să facă plângeri peste plângeri şi contestaţii peste contestaţii", a comentat Mate.