Verdictul USL: “Justiţia e sub asediu”

În preambulul marii adunări a USL de la Cluj, juriştii partidelor de opoziţie şi nu numai au participat la o dezbatere despre strategia organizaţiei privind o justiţie independentă. Dintre cei trei lideri ai USL a fost prezent doar Victor Ponta, singurul cu pregătire de specialitate. Concluzia a fost că actuala putere a trecut pe linie moartă principiul separaţiei puterilor în stat.

De la bun început, vorbitorii au legat organizarea acestui eveniment la Cluj de celebrele arestări din administraţia locală, dar şi de eminenta şcoală juridică clujeană. "La Cluj administraţia pedelistă miroase a lăcomie, a şpagă şi a corupţie. Din păcate, noi, românii, ne-am obişnuit cu acest miros greu, dar el iese şi în afara graniţelor ţării", a spus deputatul PNL Alina Gorghiu. Cazurile Apostu şi Bica au fost menţionate şi de Ponta. "Am venit la Cluj din cauza acestor cauze înlănţuite de corupţie, dar în primul rând, pentru că aici e o şcoală de justiţie care a îmbunătăţit mult sistemul judiciar din România", a afirmat şeful PSD.

Ponta a reclamat transformarea şi limitarea justiţiei, în discursul public, la nivelul de show de televiziune. "E pasionant să vorbim despre cazurile de corupţie, acestea creează ştiri în mass-media. Dar sunt câteva sute de mii de firme româneşti şi străine care au procese în justiţia din România, civile sau comerciale, ca să nu mai vorbesc de cele penale care consider că prezintă cel puţin acelaşi pericol pentru societate - cele referitoare la crime, violuri şi tâlhării. Pentru mine, asta e justiţia", a spus Ponta. El a acuzat închiderea unor instanţe de judecată sub imperiul economiilor financiare. "Instanţele au ajuns, uneori, foarte îndepărtate de posibilitatea materială a cetăţeanului de a merge în faţa unui judecător. Nu pot să înţeleg cum păstrăm în continuare un sistem de justiţie în care majoritatea proceselor ajung la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cum e pentru un locuitor dintr-o comună din Sălaj sau Botoşani să meargă în recurs la Bucureşti?", a spus Ponta.

El s-a mai plâns de durata judecării cauzelor în instanţă. "Procesele depăşesc uneori durata de viaţă a părţilor implicate. Are rost să obţii un drept după 10-20 de ani? Condamnarea unui infractor după 10-20 de ani nu are acelaşi impact asupra societăţii. (...) Eu nu sunt om de afaceri, dar dacă încasez un debit de la o firmă peste trei ani nu e acelaşi lucru cu a-l încasa peste trei zile sau peste o săptămână", a afirmat Ponta. În opinia sa, o parte din vină o au şi procurorii. "Arestezi preventiv un om, de obicei cu televiziunile de faţă, îl ţii câţiva ani în cercetare penală şi pe urmă îi dai NUP (neînceperea urmăririi penale - n. red.), după ce i-ai distrus imaginea publică, cariera. Ce înseamnă cercetare penală trei, patru sau cinci ani? Ai dovezi, acuzi, nu ai dovezi, nu acuzi. Eu, ca fost procuror, aşa înţeleg", a explicat Ponta. Liderul PSD s-a declarat adeptul reducerii gradelor de jurisdicţie de la trei la două: o judecată pe fond şi un recurs. De asemenea, Ponta a mai militat pentru încheierea numirilor politice ale magistraţilor. Astfel, numirea judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) ar reveni Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în vreme ce judecătorii Curţii Constituţionale (CC) ar proveni exclusiv dintre judecătorii ÎCCJ. "Deciziile CC ar trebui luate cu 9 la 0, nu cu 5 la 4, ca acum, când Constituţia e interpretată în funcţie de voinţa celor de la putere, iar judecătorii CC sunt «penibili» când decid împotriva intereselor lui Băsescu şi «responsabili» când votează cum vrea el", a afirmat Ponta.

Senatorul PSD Dan Şova a reluat vechea problemă a numărului insuficient de judecători. "Potrivit datelor CSM, în acest moment există peste 3 milioane de cauze pe rol, la 4.300 de judecători, adică 700 de cauze de judecător. Avem un deficit de 2.200 de judecători, nu posturi care trebuie create, ci posturi vacante care nu pot fi ocupate, invocându-se impedimente legale sau rigori ale Comisiei Europene (CE). CE ne-a cerut să avem magistraţi competenţi, nu puţini", a explicat Şova. El a mai reclamat controlul politic exercitat asupra procurorilor. "În legea negociată de guvernul Năstase cu CE, procurorii erau numiţi la propunerea CSM, cu avizul Ministerului Justiţiei (MJ). A venit doamna Monica Macovei, care a făcut exact invers: procurorii sunt propuşi de MJ, iar avizul CSM are doar rol consultativ. Practic, procurorii sunt numiţi politic. În mandatul lui Emil Constantinescu au fost numiţi sau mutaţi 250 de procurori. În ultimul mandat al lui Ion Iliescu au fost schimbaţi 170 de procurori. În primul mandat al lui Traian Băsescu au fost numiţi sau mutaţi 2.500 de procurori. Practic, tot sistemul a fost dislocat", a spus Şova.

El susţine că inclusiv statutul procurorilor a devenit unul incert. "Suntem probabil singura ţară din Uniunea Europeană (UE) unde procurorii nu ştim foarte clar dacă sunt magistraţi sau avocaţi ai statului, dacă sunt parte a puterii judecătoreşti sau a puterii executive, dar ştim că în anumite cazuri sunt acuzatori, aproape publici, când procurorii sunt furnizori de «breaking-news», în loc să fie furnizori de dosare corecte", a afirmat Şova. El apreciază că procurorii s-au deprofesionalizat. "De prea multe ori instanţele cer refacerea rechizitoriului sau a probatoriului, de prea multe ori trimit dosarele înapoi pentru că sunt incomplete", s-a plâns Şova. Senatorul a contestat şi proiectul anunţat drept intenţie de către guvern privind răspunderea magistraţilor pentru soluţiile pe care le dau în instanţă. "Dacă vom accepta vreodată tragerea la răspundere a magistraţilor pentru soluţiile date pe fond, pentru modul în care interpretează legile, am desfiinţat sistemul juridic. Dacă vom accepta tragerea la răspundere a magistraţilor pentru greşelile de procedură, atunci vom avea un sistem normal", a afirmat Şova.

Preşedinte al departamentului juridic al PSD Cluj, Laura Pop a contestat acelaşi proiect al guvernului. "Dacă vom institui controlul Ministerului Justiţiei asupra inspecţiei juridice, atunci nu vom mai putea vorbi în România de separaţia puterilor în stat", a declarat Pop. Şi ea a contestat amânarea, prin ordonanţă de urgenţă, a punerii în aplicare a unor hotărâri judecătoreşti. "CEDO a statuat că executarea silită trebuie efectuată într-un termen rezonabil de la pronunţarea sentinţei, prin «termen rezonabil» înţelegându-se de la şase luni la un an. Bugetarii îşi vor primi drepturile salariale doar din 2016, până atunci aşteaptă. E un exemplu concret de folosire a justiţiei de către puterea executivă pentru tergiversarea aplicării unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. Unele procese au început în 2006, deci vor fi 10 ani până la aplicare. Mai putem vorbi atunci de celeritatea hotărârilor justiţiei?", a spus Pop.

Dacă deputatul PNL Ciprian Dobre a vorbit de un "pogrom la adresa judecătorilor şi al poliţiştilor, cei nealiniaţi, încă" şi de tentativa lui Băsescu de a denigra magistraţi, prezentându-i ca pe nişte "întreţinuţi ai statului", fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, a spus că justiţia din România a ajuns sub asediu. "Justiţia e sub asediu. Judecătorii sunt vinovaţi pentru că guvernul Boc a fost incapabil să ducă România în spaţiul Schengen, judecătorii sunt vinovaţi că guvernul Boc a fost incapabil să ducă România pe creştere economică. Percepţia publică asupra justiţiei a ajuns mai jos ca oricând, pentru că puterea repetă obsesiv că tot ce se întâmplă rău în ţara asta se întâmplă din cauza justiţiei", a declarat Chiuariu.

Ultimul vorbitor, deputatul liberal Alina Gorghiu, a considerat drept un risc enorm intenţia puterii de a pune în aplicare noile Coduri, fără studii de impact. Ea a calificat drept "abuzivă şi ilegală" colectarea taxei de timbru la autorităţile locale, apreciind că aceste sume ar trebui să rămână la instanţe. Gorghiu a militat pentru introducerea instituţiei medierii şi arbitrajului. "În ţările din UE care au introdus aceste instrumente, în primul an s-a constatat o degrevare a instanţelor de 10-15% din litigii. Introducerea instituţiei prealabile a medierii ar fi o adevărată gură de oxigen pentru justiţia din România", a afirmat Gorghiu.