Victor Ponta, şi... bătut şi cu banii luaţi

Potrivit raportului Autorităţii Electorale Permanente (AEP) publicat marţi în Monitorul Oficial, şeful guvernului şi al PSD a acumulat o datorie uriaşă în urma unei competiţii electorale pierdute. Cu un buget de campanie de puţin peste 6,4 milioane de lei, staff-ul lui Ponta a angajat cheltuieli de peste 20 de milioane de lei, astfel încât, după ce că a fost învins, Ponta a mai rămas, de pe urma campaniei electorale, şi cu datorii de peste 13,8 milioane de lei. Mult mai chibzuit (şi mai eficient) cu banii investiţi în campanie a fost Klaus Iohannis. La încasări comparabile cu ale lui Ponta, puţin peste cinci milioane de lei, Iohannis a investit în campania care s-a dovedit câştigătoare doar 7,3 milioane de lei, aşa că şi datoriile sale sunt mult mai mici, de doar 2,7 milioane de lei. Precizăm că, atunci când votbim de datorii, ne referim la cheltuielile angajate restante, adică datoriile complete, care pot fi uşor diferite, în plus sau în minus, faţă de rezultatul diferenţei algebrice dintre veniturile şi cheltuielile declarate în campanie. Cu găuri mari după campania electorală prezidenţială au rămas şi Elena Udrea - datorii de peste 660.000 de lei şi Călin Popescu-Tăriceanu - sume neachitate de aproape jumătate de milion de lei.

Un mare perdant al campaniei electoprale prezidenţiale poate fi considerată şi Monica Macovei. Deşi a înregistrat datorii de numai 3.000 de lei, Macovei a fost sancţionată de AEP cu o amendă de 55.000 de lei şi confiscarea a peste 290.000 de lei, bani folosiţi în campanie în afara normelor legale. Pe parcursul întregului an 2014 AEP a confiscat de la competitorii electorali puţin peste 400.000 de lei din care două treimi sunt banii confiscaţi de la Macovei. „E o persecuţie, sunt partide care au cheltuit milioane de lei bani negri şi suntem găsiţi noi, marii vinovaţi. Se pare că Monica Macovei şi partidul său reprezintă o miză şi, drept urmare, suntem atacaţi. Problema este că doamna Macovei a recurs la metode moderne de finanţare a campaniei. Mii de români din diaspora au trimis bani mprin sistemul pay-pal, pentru că n-au vrut să cimpleteze formulare şi să plătească zeci de euro pentru alte câzeva zeci trimişi. Noi am declarat toate sumele, cu transparenţă totală, dar o lege învechită obligă la o mie de formalităţi şi lasă, în schimb, o mie de portiţe pentru partidele mari. E un mare abuz, s-a găsit marele vinovat, că să zic? Sunt convins că doamna Macovei va contesat în instanţă această măsură abuzivă", a comentat Adrian Papahagi.

Amendată cu 10.000 de lei a fost şi organizaţia PDL Cluj. Potrivit unor surse din interiorul filialei e vorba de o amendă primită în urma unui control efectuat în 2013 şi se datorează unor neînţelegeri privind modificările apărute în modul de raportare a fluxurilor financiare. Practic, greşeala contabililor PDL Cluj a fost neîncadrarea unor sume la codurile contabile corespunzătoare. Niciunul din cei doi lideri ai foştilor portocalii din Cluj, Danile Buda, respectiv Alin Tişe, nu a putut fi contactat. Câte 5.000 de lei amendă au mai primit ACL (PNL-PDL) Cluj şi alianţa PSD-UNPR-PC Cluj în urma unor nereguli de afişaj în timpul campaniei electorale prezidenţiale.

Trei organizaţii politice clujene au fost controlate de AEP în 2014, PSD, PDL şi PPDD. Deşi nu este nici pe departe cel mai puternic partid din judeţ, PSD apre a fi cel mai mare, atâta vreme cât anul trecut a raportat cele mai mari încasări, de peste 180.000 de lei, integral din cotizaţii. Prin comparaţie, PDL, judeţ care a dominat Clujul în ultimii ani, a strâns doar 50.000 de lei din cotizaţii, rotunjindu-şi încasările cu donaţii în valoare de aproximativ 15.000 de lei. În schimb PPDD Cluj pare că a trăit anul trecut doar din donaţii totalizând 1.800 de lei.