25.000 de credincioşi, veniţi în pelerinaj la Mănăstirea Nicula. Vineri se aşteaptă să fie 50.000 GALERIE FOTO

25.000 de credincioşi, veniţi în pelerinaj la Mănăstirea Nicula. Vineri se aşteaptă să fie 50.000 GALERIE FOTO
La fel ca în fiecare an, Mănăstirea Nicula a fost luată cu asalt de pelerinii veniţi din toate colţurile ţării pentru a-şi mărturisi păcatele şi pentru a se închina la vestita icoană făcătoare de minuni a Fecioarei Maria.

Împrejurimile mănăstirii au fost înţesate încă de miercuri seara de corturile şi păturile credincioşilor veniţi să sărbătorească Adormirea Maicii Domnului. Totuşi, majoritatea pelerinilor au ajuns abia joi după-masa, în jurul orei 16:30, moment în care la Mănăstirea Nicula erau aproximativ 25.000 de persoane.

După cum afirmă părintele Siluan, de la Mănăstirea Nicula, Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în popor sub numele de Sfântă Mărie Mare, este cea cea mai mare sărbătoare închinată Maicii Domnului. "Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este una dintre cele patru mari sărbători destinate Fecioarei Maria. Este un prilej de rugăciune şi de curăţire a sufletului, vine ca o încununare a postului premergător sărbătorii. Dimensiunea duhovnicească a vieţii creştine capătă, astfel, nişte conotaţii extraordinare. Praznicele sunt dedicate Maicii Domnului pentru că pe ea o avem mijlocitoare la cer, este o mamă a întregii creştinătăţi. Din acest motiv, aceasta este una dintre cele mai iubite sărbători de către pelerinii care vin în număr atât de mare", a explicat părintele.

Unii din pelerini au venit tocmai din celălalt capăt al ţării pentru a se putea închina la icoana făcătoare de minuni, în speranţa că Sfânta Fecioară le va alina sufletele şi îi va proteja, ignorând căldura istovitoare, de care se ascund care pe unde pot.

"Am venit din Bucureşti. De vreo trei ani venim aici în fiecare an şi, chiar dacă ne este cald, stăm, nici nu ne interesează cât de mult. Ni se dă apă, nu ne plângem, aşteptăm liniştiţi să sărutăm icoana", a spus un bătrân de 60 de ani.

O altă doamnă a venit şi ea să se închine la Maica Domnului de la mare depărtare. "Am venit azi-dimineaţă de la Râmnicu Vâlcea şi de două ore stăm la coadă să vedem icoana. Am venit să ne rugăm pentru familiile noastre, pentru sănătatea şi fericirea nostră. Am făcut înconjurul mănăstirii Nicula pentru că am venit aici cu suferinţă în suflet pentru păcatele noastre", a spus ea. 

"Eu am venit din Bacău, de ieri seară; am venit cu cortul şi ne este foarte cald, dar oricum, o să stăm aicea ca să ne rugăm pentru iertarea păcatelor noastre. Ne este foarte cald, dar nu ne plângem, o să stăm cât o să trebuiască pentru Sfânta Mărie Mare. Credem foarte mult în Sfânta Maria, pentru că ne ajută cu bunătatea ei şi am venit acum de sfântă sărbătoare să ne rugăm pentru cei dragi şi iubiţi şi pentru ca să ne fie iertate  păcatele", a adăugat un alt domn de vârstă mijlocie.

Deşi credincioşii veniţi în pelerinaj au încercat, care cum au putut, să se protejeze de arşiţă, unii dntre ei au avut de suferit din cauza acesteia, având nevoie de îngrijiri medicale.

"Au fost în jur de 80-100 de solicitări de la oameni cu probleme de patologie diversă, patologie cu care suntem obişnuiţi. Căldura este cea care ne-a jucat feste toată ziua. Pe lângă asta, am avut destul de multe căpuşe, în rest nu a fost nimic altceva care să fie ieşit din spectrul la care ne-am aşteptat", a declarat Mihaela Tănăsie, medic la Serviciul de Ambulanţă Cluj.

Pentru asigurarea ordinii şi siguranţei publice pe durata manifestărilor religioase, Inspectoratul de poliţie Judeţean Cluj a mobilizat peste 500 de poliţişti, care vor patrula continuu prin zonă, iar un elicopter va survola principalele artere rutiere din judeţ, cu scopul de a monitoriza traficul rutier şi de a coordona efectivele angrenate în acţiune.

Tradiţia pelerinajului la Mănăstirea Nicula are o vechime mai mare de 300 de ani şi a început odată cu lăcrimarea icoanei Maicii Domnului. Icoana a fost pictată în 1681 de către meşterul Luca din Iclod. Potrivit unui proces-verbal întocmit de ofițerii austrieci, icoana ar fi lăcrimat între 15 februarie şi 12 martie 1699.

Sărbătoarea Sfintei Marii este prăznuită anual de către credincioşii ortodocşi şi cei greco-catolici, pe 15 august, fiind precedată de o perioadă de post de două săptămâni. Conform învăţăturii Bisericii, arhanghelul Gavriil i-a vestit Maicii Domnului momentul trecerii ei din această viaţă, prilej cu care au venit să îşi ia rămas bun apostolii. Toma nu a fost între cei prezenţi, iar, sosind ulterior, a cerut să vadă şi el trupul Maicii Domnului. Când a fost deschis mormântul, acesta era gol, corpul Preacuratei fiind mutat la cer.

 

Comenteaza