Am intrat în Săptămâna Albă. Obiceiuri și tradiții: Cum se face pregătirea pentru Postul Mare

Săptămâna Albă, cunoscută și sub numele de Săptămâna Lăsatului Secului, este ultima perioadă de pregătire înainte de începutul Postului Mare al Paștelui.

A început Săptămâna Albă a Postului Paştelui sau Lăsatul secului de carne, săptămână în care creştinii ortodocşi nu mai consumă produse din carne, iar duminică are loc Lăsatul secului în Postul Mare.

Pe durata acestei săptămâni, creştinii au voie să consume doar lapte, brânzeturi sau ouă, carnea fiind interzisă, având în vedere că duminică, 23 februarie, a fost Lăsatul Secului de carne.

În zonele rurale, lăsatul secului de Paşte joacă un rol extrem de important, având loc numeroase tradiţii şi obiceiuri în această perioadă. Astfel, se păstrează tradiţii specifice începutului unui an agrar, Paştele fiind fixat în raport cu echinocţiul de primăvară şi fazele lunii. Totodată, aceste tradiţii sunt împărţite înainte şi după lăsatul secului, înainte fiind „Săptămâna Nebunilor" şi apoi urmează săptămâna „Caii lui Sântoader". De asemenea, în anumite zone se practică, în această perioadă, Baterea halviţei, un joc al copiilor şi tinerilor. Legarea grânelor are loc tot în această perioadă, obicei prin care păsările şi dăunătorii să nu distrugă recoltele din acel an.

În această săptămână, credincioşii dau de pomană celor sărmani preparate din brânză şi ouă. Paştele va fi sărbătorit anul acesta pe 20 aprilie, în aceeaşi zi cu Paştele catolic.

Anul acesta, Postul Paştelui începe pe data de 3 martie, iar Paștele va fi sărbătorit pe 20 aprilie, potrivit calendarului ortodox. În această perioadă nu se fac nunți. 

Pregătirea pentru Postul Mare

Săptămâna Albă este un prilej pentru curățenie atât trupescă, cât și sufletească. În această perioadă gospodinele fac curățenie generală în casă, ca simbol al purificării spirituale. Se spală vasele folosite pentru carne și se pregătesc cele destinate mâncărurilor de post. Totodată, oamenii își cer iertare unii altora pentru greșelile din trecut, ca să intre în post cu sufletul curat.

Pe 2 martie, în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, cunoscută și ca Duminica Iertării, ultima zi înainte de Postul Mare, se organizează mese festive, petreceri, aceasta fiind considerată ultima ocazie pentru voie bună până la Paște.

Superstiții și obiceiuri în Săptămâna Albă

Se spune că cine nu mănâncă brânză în Săptămâna Albă va fi lipsit de noroc tot anul. În unele regiuni, oamenii cred că dacă muncesc în această săptămână, vor avea ghinion în post. Gospodinele trebuie să coacă pâine și plăcinte, deoarece se crede că acestea aduc belșug în casă, scrie jurnalul.ro.

Se spune că dacă vremea este frumoasă în Duminica Iertării, se spune că anul va fi roditor și Paștele va fi însorit

Postul Paştelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi este cel mai lung şi mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. Oamenii mai numesc acest post şi Postul Mare. Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.

Motivul principal al postirii în Postul Paştelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezaţi de Paşti şi să între în biserica. Totuşi, Postul Paştelui a devenit absolut firesc o perioară de pregătire spirituală pentru toţi creştinii să sărbătorească Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.