Bisericile maghiare din Transilvania cer ca ziua de 13 ianuarie să fie Ziua Libertăţii Religioase

Bisericile maghiare din Transilvania cer ca ziua de 13 ianuarie să fie Ziua Libertăţii Religioase
Episcopii bisericilor tradiţionale maghiare din Transilvania cer Parlamentului României, al Ungariei şi Parlamentului European ca ziua de 13 ianuarie să fie sărbătorită ca Zi a Libertăţii Religioase.

Propunerea ca ziua de 13 ianuarie să fie Ziua Libertăţii Religioase a fost înaintată cu ocazia împlinirii a 450 de ani de la proclamarea Edictului Libertăţii Religioase de la Turda.

Potrivit propunerii adoptate sâmbătă, se mai solicită Parlamentului României să declare Edictul de la Turda ca fiind o valoare socială şi spirituală de importanţă fundamentală.

"Noi, conducătorii cultelor evanghelice-luterane săseşti şi maghiare, reformate şi unitariene din Transilvania, propunem ca Parlamentul României să adopte o Rezoluţie Solemnă privind însemnătatea istorică a Edictului de la Turda emis de către Dieta Transilvaniei în anul 1568. Întrucât Edictul de acum 450 de ani exprimă năzuinţa spre pacea interconfesională, iar convieţuirea naţiunilor coexistente din Transilvania este o realitate istorică importantă, solicităm Parlamentului României să declare Edictul de la Turda ca fiind o valoare socială şi spirituală de importanţă fundamentală şi să statueze data de 13 ianuarie ca Zi a Libertăţii Religioase. Solicitarea este adresată şi Parlamentului Ungariei şi Parlamentului European", se arată în documentul citat.

Reprezentanţii bisericilor tradiţionale maghiare au subliniat că Dieta Transilvaniei a organizat o sesiune la Turda între 6 - 13 ianuarie 1568, în care, pentru prima dată în istorie, s-a proclamat prin lege, "într-un gest unic în lume, toleranţa religioasă şi libertatea conştiinţei".

"În Europa, măcinată de disputele interconfesionale, înţelepciunea Dietei Transilvaniei a făcut ca în locul exclusivismului violent şi al omogenităţii confesionale impuse prin forţă, să triumfe libertatea şi diversitatea credinţelor. Edictul izvorât din ideile Reformei a garantat consolidarea protestantismului, dar a recunoscut tacit şi existenţa altor confesiuni. Astfel, pe lângă religia romano-catolică, şi-au câştigat existenţa instituţională alte trei religii recepte, cea luterană, reformată şi unitariană. Ulterior, în spiritul Edictului de la Turda, au fost adoptate legi datorită cărora în următoarele decenii s-a consfinţit şi existenţa credinţei ortodoxe ca religie tolerată, în sensul pozitiv al cuvântului. În consecinţă, Transilvania a devenit tărâmul libertăţii religioase şi al toleranţei interconfesionale, acordând refugiu celor persecutaţi şi alungaţi din alte ţări", au menţionat episcopii bisericilor tradiţionale maghiare din Transilvania.

 

Comenteaza