Duminica Floriilor, celebrată azi de creștin-ortodocși. Tradiții și obiceiuri
Sărbătoarea este una dintre cele mai importante din calendarul ortodox.
În România, Floriile sunt în continuare însoțite de numeroase obiceiuri populare, unele dintre ele moştenite din timpuri vechi, anterioare creştinismului. În tradiţia populară, denumirea de „Florii” este pusă în legătură cu suprapunerea praznicului Intrării Domnului în Ierusalim peste vechea sărbătoare dedicată zeiţei romane a florilor, Flora.
Din punct de vedere religios, creştinii prăznuiesc în această zi Intrarea Mântuitorului în Ierusalim, eveniment care deschide ultima săptămână din Postul Paştelui. Sărbătoarea este marcată prin participarea la Sfânta Liturghie, prin sfinţirea ramurilor de salcie şi prin păstrarea rânduielii postului. Ramurile verzi, aşezate apoi la icoane, la uşi şi la ferestre, simbolizează atât renaşterea naturii, cât şi ramurile cu care Iisus a fost întâmpinat la intrarea în Ierusalim.
În credinţa populară, ramurile de salcie sfinţite capătă şi o valoare protectoare. Ele sunt păstrate pe parcursul întregului an şi folosite, potrivit tradiţiei, pentru tămăduirea unor boli, pentru protejarea gospodăriei şi a animalelor sau pentru binecuvântarea holdelor şi a semănăturilor. În multe zone, oamenii obişnuiesc să le înfigă în straturile proaspăt semănate, să le aşeze în hrana animalelor ori să le ducă la morminte, ca semn de pomenire şi continuitate între cei vii şi cei plecaţi.
Mai multe AICI
