Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătorită pe 14 septembrie: Moment important în satele județului Cluj. Tradiții și obiceiuri

Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătorită pe 14 septembrie: Moment important în satele județului Cluj. Tradiții și obiceiuri
| Foto: Cruce pictată în 1823, în unul din cele mai valoroase monumente religioase de lemn ale județului Cluj, biserica de lemn din Tăuți/NICU CHERCIU/Arhiva

Pe 14 septembrie, credincioșii ortodocși marchează Înălțarea Sfintei Cruci, o zi de mare importanță spirituală.

Este o sărbătoare de post și rugăciune, dedicată cinstirii Crucii, simbol al jertfei lui Hristos și al biruinței asupra morții. În biserici se oficiază slujbe speciale, iar credincioșii vin să se închine la Sfânta Cruce, considerată semn de protecție și binecuvântare.

Ce nu este bine să faci

Tradiția populară recomandă evitarea muncilor grele: gospodinele nu spală, calcă sau cos, iar bărbații nu lucrează la câmp. De asemenea, se evită consumul anumitor alimente precum usturoi, nuci, prune, pepene sau pește, simboluri care amintesc de semnul Crucii. Biserica precizează însă că restricțiile alimentare se referă doar la produsele de origine animală, potrivit stirileprotv.ro. 

Tradiții și obiceiuri populare din județul Cluj

În mediul rural, sărbătoarea marchează începutul toamnei și culesul viilor, cunoscut sub numele de Cârstovul Viilor. O parte din struguri se lasă ca ofrandă pentru păsările cerului, iar preotul sfințește vie și butoaiele pentru a aduce belșug.

„În tradiția românească, ‘Ziua Crucii’, marcată pe 14 septembrie în calendar, era cea mai mare sărbătoare a toamnei. În această zi, bătrânii prevesteau ‘vremările’. Astfel, ‘dacă ciripesc păsările la grămadă, sau dacă pleacă până la această dată, vine iarnă grea, iar dacă mai zăbovesc, toamna va fi lungă’. Tot de ‘Ziua Crucii’ se culegeau ultimele plante de leac și măcieșele. Acum se tăiau și nuielele de alun pentru ‘pițărăii colindători’ și pentru bețele călușarilor, potrivit etnologului Maria Bocșe, în volumul ‘Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania – Sărbători, credințe, rituri, mituri (apărut în anul 2007 cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă ‘Tradiții Clujene’)“, se arată pe pagina de Facebook Tradiții clujene. 

Sfinți pomeniți în această zi

Pe 14 septembrie este pomenit și Sfântul Nou Mucenic Macarie, ucenicul patriarhului Nifon al Constantinopolului, care a urmat o viață de ascultare și credință și a pătimit pentru mărturisirea lui Hristos. Crucea și jertfa sfinților marchează legătura dintre viața spirituală și puterea Sfintei Cruci.

Alte sărbători dedicate Sfintei Cruci

Calendarul ortodox include mai multe sărbători dedicate Crucii:

  • 1 august – Scoaterea Cinstitului Lemn al Sfintei Cruci
  • 7 mai – Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer
  • Duminica a treia din Postul Mare – Duminica Sfintei Cruci

Crucea este cinstită și în fiecare miercuri și vineri, zile de post și rugăciune care amintesc de Patimile Mântuitorului.

Semnificația Sfintei Cruci

Pentru credincioși, Sfânta Cruce simbolizează mântuirea prin jertfa lui Hristos, victoria asupra păcatului și a morții și transformarea suferinței în semn al harului divin. Forma sa particulară, cu brațul oblic inferior, reprezintă „scara dreptății”: partea ridicată arată calea spre mântuire a tâlharului pocăit, iar partea coborâtă amintește de soarta celui nepocăit. Semnul Sfintei Cruci este gest de credință, rugăciune și protecție, aducând harul divin în viața de zi cu zi.

Comenteaza