Sfântul Dumitru sau Sânmedru, cel care "încuie vara". Obiceiuri şi tradiţii

Ultima dintre cele mai importante sărbători ale toamnei are loc în 26 octombrie. Biserica serbează ziua prin hramuri, iar credincioşii prin jocuri cu focuri vii.

În ajun de Sânmedru cine sare peste focurile vii aprinse pe dealuri este sănătos tot anul şi cine-i tânăr se căsătoreşte. Focul alungă fiarele şi este semn de rod, astfel încât cenuşa şi cărbunii sunt răspândiţi prin curte. Femeile împart covrigi şi roadele toamnei, nuci, mere, struguri şi prune uscate tuturor celor care sar peste foc, scrie Mediafax.

Sânmedru era considerat patronul păstorilor. Aceştia obişnuiesc să-şi aşeze cojocul pe iarbă în mijlocul oilor. Daca o oaie neagră se aşează înseamnă ca iarna va fi una bună. Se mai spune că după cum e ziua de Sâmedru aşa va fi toată iarna: de-i vreme aspră, va fi lungă iarna; de va fi vreme bună, va fi o toamnă lungă şi frumoasă.

În Bucovina, persoanele care vor semăna usturoiul după Sânmedru vor avea parte anul viitor doar de pagubă. În Oltenia, cine păstrează cu stricteţe tradiţiile are gospodăria protejată de lupi.

De Sfântul Dumitru se taie şi coama cailor tineri pentru ca aceasta să crească frumoasă.

În unele zone, batrânele cred că aduce necazuri să-si pieptene părul de Sâmedru

Şi tot acum, cine are datorii şi le plăteşte ca să meargă bine anul viitor.

În unele zone, ţăranii îl prăznuiesc pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir, ca fiind cel care a dat oamenilor vinul, folosit la Sfânta Împărtăşanie.