România, în ultimele zile pentru PNRR: miza de 7,5 miliarde de euro și cursa contra cronometru pentru mii de proiecte, inclusiv la Cluj

România a intrat în ultimele săptămâni în care mai poate finaliza investițiile și reformele asumate prin PNRR.

Termenul-limită este 31 august 2026, iar din bugetul actualizat al Planului, de 20,1 miliarde de euro, aproximativ 7,57 miliarde de euro mai pot fi încasate.

În același timp, aproximativ 4.500 de investiții nu sunt încă recepționate, dintr-un total de peste 15.000 de proiecte active la nivel național. În această etapă, provocarea nu mai este lansarea unor proiecte noi, ci finalizarea celor aflate deja în lucru și închiderea tuturor procedurilor administrative necesare pentru ca banii europeni să poată fi decontați, potrivit unui bilanț realizat de Monitor PNRR, platformă a departamentului de politici publice al USR, coordonată de fostul ministru Cristian Ghinea, potrivit Digi24. 

România a încasat până acum aproximativ 13 miliarde de euro din PNRR. Suma rămasă de atras depinde însă de capacitatea autorităților de a încheia la timp atât investițiile, cât și reformele asumate în fața Comisiei Europene.

Și Clujul are proiecte importante în curs

Printre investițiile care trebuie să treacă linia de sosire se află și proiecte din județul Cluj. În domeniul sănătății, lista include Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, unul dintre proiectele importante pentru sistemul medical din județ.

Tot pe lista investițiilor care trebuie finalizate se află lucrările de modernizare a infrastructurii feroviare pe tronsonul Cluj-Episcopia Bihor, proiect în valoare de 718,01 milioane de euro. Investiția face parte din programul de modernizare a infrastructurii feroviare finanțat prin PNRR și vizează îmbunătățirea conexiunii feroviare dintre Cluj și vestul țării.

La nivel național, în infrastructura feroviară sunt incluse și lucrări de tip „Quick Wins” pe 1.527,85 kilometri, precum și proiecte de modernizare pe ruta Arad-Timișoara-Caransebeș. Pe componenta de material rulant sunt prevăzute 36 de locomotive electrice modernizate și 64 de vagoane reabilitate.

În infrastructura rutieră, printre investițiile aflate în această cursă se numără și sectoarele Focșani-Bacău și Bacău-Pașcani ale Autostrăzii A7, cu o lungime totală de 95,9 kilometri.

Aproape 4.500 de investiții nu sunt încă recepționate

Pentru cele aproximativ 4.500 de investiții care nu au fost încă recepționate, finalizarea fizică a lucrărilor nu este suficientă. Până la 31 august trebuie încheiat și circuitul administrativ: întocmirea procesului-verbal de recepție, înscrierea în cartea funciară și încărcarea documentației finale în platforma electronică.

Lista proiectelor aflate încă în lucru este una amplă și cuprinde investiții în școli, unități medicale, infrastructură urbană, eficientizare energetică și alte proiecte gestionate de ministere și autoritățile locale.

Pentru proiectele care sunt foarte aproape de finalizare, Legea nr. 141/2026 a introdus mecanismul recepției parțiale excepționale. Acesta permite recepționarea părții esențiale a unei investiții atunci când lucrările auxiliare rămase reprezintă cel mult 5% din valoarea contractului. Aceste lucrări trebuie finalizate ulterior, în maximum 120 de zile.

România a pierdut deja aproximativ 9 miliarde de euro din PNRR

Planul Național de Redresare și Reziliență a trecut prin mai multe renegocieri cu Comisia Europeană. În iulie 2026, componenta de împrumuturi a fost redusă din nou, cu 1,3 miliarde de euro, iar bugetul total al PNRR a ajuns la 20,1 miliarde de euro.

Față de forma inițială a Planului, aprobată în 2021, bugetul este cu aproximativ 9 miliarde de euro mai mic. Componenta de împrumuturi a scăzut de la 14,9 miliarde de euro la 6,6 miliarde de euro.

În urma renegocierilor au fost eliminate definitiv mai multe obiective, jaloane și ținte. Printre acestea se numără proiecte și măsuri din domeniul energiei regenerabile, sănătății, digitalizării și politicilor publice.

România a depus pe 14 august și Cererea de Plată nr. 5, în valoare de 2,84 miliarde de euro. Cererea acoperă 75 de ținte și jaloane, dintre care 21 de reforme și 54 de investiții.

Ce proiecte trebuie finalizate până la termenul-limită

Pe lângă proiectele din infrastructura feroviară și rutieră, lista investițiilor care trebuie închise până la finalul lunii august este amplă.

În sănătate sunt incluse Spitalul „Agrippa Ionescu” din Balotești, Spitalul Județean de Urgență Bistrița și Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, precum și două pavilioane noi de politraumă la Craiova și Sibiu.

Prin PNRR sunt prevăzute și 200 de ambulanțe noi de tip C, investiții în terapia intensivă neonatală și 65 de paturi pentru pacienții critici în 25 de unități medicale.

În educație, lista cuprinde 110 creșe construite și complet dotate, în timp ce pe componenta de energie obiectivul este reprezentat de 950 MW de noi capacități eoliene și solare racordate la rețea.

În sectorul de apă sunt prevăzuți 288 de kilometri de rețele de distribuție și 975 de kilometri de rețele de canalizare. Componenta de mediu include 18.000 de hectare de suprafețe noi împădurite și 130.000 de metri pătrați de păduri urbane.

România riscă să piardă miliarde de euro

Monitor PNRR indică trei scenarii pentru finalul programului, în funcție de numărul proiectelor recepționate și de reformele pe care România reușește să le încheie.

În scenariul optimist, proiectele sunt finalizate, reformele legislative sunt adoptate rapid, iar pierderile ar rămâne la nivelul zecilor de milioane de euro.

Scenariul moderat presupune pierderi între 1 și 2 miliarde de euro, în cazul în care România ratează o reformă importantă și, în același timp, nu reușește să finalizeze anumite proiecte de infrastructură.

În scenariul cel mai pesimist, în care sunt ratate două sau mai multe reforme-cheie și rămân nefinalizate investiții majore, pierderile ar putea depăși 2,5 miliarde de euro.

Astfel, cele 7,57 miliarde de euro care mai pot fi atrase din PNRR nu reprezintă o sumă garantată. Banii depind de ceea ce România reușește să închidă în ultimele săptămâni ale programului, atât pe șantiere, cât și la nivelul reformelor legislative.