Ce este sughițul și ce boli poate ascunde

Sughițul este sunetul produs ca urmare a contracției repetitive și incontrolabile a diafragmei. Cele mai multe cauze ale sughițului apar și dispar brusc, fără un motiv specific.

Diafragma controleaza respiratia. Atunci cand aceasta se contracta, plamanii primesc oxigen. Cand diafragma se relaxeaza, plamanii elibereaza dioxid de carbon.

Daca diafragma se contracta fara ritm, incepem sa sughitam si scoatem acel "hac" specific. Sughiturile nu par să aiba un rol util. O teorie sugereaza ca sughitul poate fi o ramasita a unui reflex primitiv de care nu mai avem nevoie si nici nu il folosim astazi.

 Nu există nicio cale de a anticipa sughițul. Cele mai multe cauze ale sughițului apar și dispar brusc, fără un motiv anume. De obicei, episoadele de sughit dureaza doar cateva minute. Sughitul care durează mai mult de 48 de ore este considerat a fi un sughit persistent. Cel care durează mai mult 2 luni este greu de controlat și dificil de oprit.

Fiecare dintre noi a avut macar o data un episod de sughit – deranjant, dar inofensiv de cele mai multe ori, si care trece de la sine. Daca vrei sa scapi cat mai repede de sunetul deranjant bea un pahar cu apa sau mananca o felie de lamaie ori incearca sa-ti tii respiratia timp de cateva secunde dupa care respira pe gura cat mai lent cu putinta ca si cum ar trebui sa sufli intr-o lumanare - acestea ar fi cateva "trucuri" care ar ajuta.

Cand reprezinta sughiturile motiv de ingrijorare

Sughitul este de obicei indus de distensia si iritarea stomacului rapid in caz de supraalimentare, consum prea rapid de alimente sau bauturi, consumul de alimente picante, consumul de bauturi acidulate, aerofagia si schimbarea brusca a temperaturii alimentelor ingerate, consumul excesiv de alcool, stres sau emotii intense. Sughit persistent inseamna un episod care dureaza 48 de ore sau mai mult.

In cazuri rare, sughiturile care dureaza zile sau saptamani pot fi cauzate de o afectiune de baza sau de unele medicamente. Unele dintre problemele de baza sunt reflux gastro-esofagian (GORD) sau arsuri la stomac, pneumonie sau astm, leziuni ale creierului, tulburari ale sistemului nervos central, cum ar fi scleroza multipla si accident vascular cerebral, tulburari metabolice, cum ar fi diabetul. Retineti ca doar medicul poate stabili cauza exacta.

Unele cauze ale sughitului pot implica sistemul nervos central – care este format din creier si maduva spinarii. Daca sistemul nervos central este deteriorat, corpul poate pierde capacitatea de a controla sughiturile. Deteriorarea sistemului nervos central care poate duce la sughituri persistente include accident vascular cerebral, scleroza multipla, tumori, meningita si encefalita, traumatisme craniene sau leziuni cerebrale, hidrocefalie (acumularea de lichid in creier), neurosifilis si alte infectii ale creierului. Uneori, o procedura medicala poate duce accidental la sughituri pe termen lung. Aceste proceduri sunt utilizate pentru tratarea sau diagnosticarea altor afectiuni si includ utilizarea cateterelor pentru a accesa muschiul inimii, plasarea unui stent esofagian pentru a deschide esofagul, bronhoscopie, traheostomie etc.

(sursa: cancer360.ro)