Cercetător român la Oxford despre perioada post-pandemie: "Protecţia sporită a copiilor le cauzează slăbirea imunitară"/ Ce e de făcut

Cercetător român la Oxford despre perioada post-pandemie: "Protecţia sporită a copiilor le cauzează slăbirea imunitară"/ Ce e de făcut

Ştefan Dascălu, cercetător în imunologie la Universitatea Oxford, a vorbit, într-un interviu acordat News.ro, despre cum a afectată imunitatea de perioada de izolare din pandemie și de sindromul long COVID.

Ştefan Dascălu spune că se poate vorbi despre un sindrom post pandemic, valabil în special în cazul copiilor şi tinerilor, în care sistemul imunitar poate fi mai slăbit tocmai pentru că restricţiile impuse în pandemie au ferit organismul de diferite boli infecţioase la care ar fi fost supus în mod normal. 

„Valul de viroze în România ţine în primul rând de sezonalitatea bolilor respiratorii pe care în primul rând copiii le contractează, le aduc şi acasă de la şcoală şi aşa mai departe. Este ceva îngrijorător dar nu cred că este ceva neobişnuit, aceste virusuri au o sezonalitate. 

Sunt două lucruri care intervin referitor la COVID şi la sistemul nostru imunitar post COVID. Este sindromul de COVID lung, care practic reprezintă acele sechele care au rămas în organismul nostru după o infecţie COVID, care pot fi şi o slăbire a sistemului imunitar generală. În acelaşi timp, există şi sindromul acesta post pandemic ca să spunem, acest lucru este în primul rând valabil la cei tineri, tocmai pentru că expunerea la anumiţi agenţi infecţioşi care nu ar fi cauzat probleme în mod normal unui tânăr, în perioada de dezvoltare şi practic organismul şi sistemul imunitar s-au putut antrena împotriva unui agent care în mod normal nu este infecţios acum vedem că această protecţie sporită pe care am implementat-o în primul rând copiilor le cauzează această cumva slăbire imunitară, tocmai pentru că nu au fost expuşi acestor agenţi infecţioşi în fereastra în care de regulă are loc expunerea”, a declarat Ştefan Dascălu pentru News.ro

Cercetătorul român a explicat că și cazurile de hepatită misterioasă sunt tot un efect al izolării.

„Dacă ne aducem aminte de acele cazuri de hepatită misterioasă care au avut loc şi au fost depistate, a fost şi un fenomen de îngrijorare la nivel global, cauza până la urmă a acestor infecţii, nu ştiam atunci că sunt infecţii, cauzele acestea de hepatită atipică au fost demonstrate ca fiind cauzate de o infecţie cu un adenovirus. 

În mod normal, copiii intrau în contact cu el, dar nu dezvoltau simptome. Practic expunerea aceasta a copiilor - noi prin măsurile de precauţie şi statul în casă şi restricţiile din pandemie, practic am ratat acea fereastră de expunere la tinerii respectivi care, în momentul în care au intrat în sfârşit în contact cu acel virus care în mod normal nu cauza o simptomatologie severă - au dezvoltat aceste manifestări grave care au dus la hepatită şi chiar la necesitatea unui transplant hepatic, în unele cazuri la deces”, a precizat Ştefan Dascălu. 

Imunitatea post-pandemie, influențată de un cumul de factori

„Este un cumul de factori extrem de complecşi aici despre cum răspundem noi acum, post pandemie, şi în acelaşi timp ne gândim că toate virusurile respiratorii, inclusiv gripa, care practic au fost ţinute sub control de aceleaşi măsuri restrictive împotriva COVID 19, purtatul măştii, spălatul pe mâini, toate lucrurile acestea au influenţat şi dinamica altor boli infecţioase. 

Iar acum practic ceea ce avem este o populaţie, ca să spunem mai susceptibilă pentru că nu am intrat în contact permanent cu ele sau cel puţin nu la acelaşi nivel şi din această cauză putem vedea acum mai multe cazuri, nu neapărat mai severe şi trebuie precizat şi faptul că nu este neapărat un lucru rău, sau că măsurile acestea nu trebuiau implementate, din contră. Trebuie să existe o relaxare aşa individuală, progresivă, nu să renunţăm cu totul la orice măsură de igienă sau protecţie sanitară împotriva acestor virusuri ci încet încet să ne aclimatizăm cu situaţia de la momentul de faţă”, a explicat Dascălu. 

Cum ar trebui să ne protejăm sănătatea

„Atitudinea noastră corectă trebuie să vizeze stilul nostru de viaţă şi în acelaşi timp ceea ce facem pentru a combate infecţiile în mod activ şi aici includem şi vaccinarea împotriva atât a virusurilor sezoniere, cum ar fi vaccinarea anti gripală, chiar vaccinarea anti COVID, pentru că vedem acum că virusul acesta are o sezonalitate puternică şi vaccinurile trebuie actualizate într-un mecanism similar cu virusul gripal, în acelaşi timp trebuie să avem comportamentul nostru şi stilul nostru de viaţă adecvat astfel încât sistemul nostru imunitar să fie antrenat. 

Şi aici vorbim despre alimentaţie corectă, exerciţiu fizic, sport, evitarea surmenajului şi aşa mai departe. 

Toate lucrurile, inclusiv stresul foarte mare, slăbesc sistemul imunitar. Din această perspectivă, cred că echilibrul şi modul prin care trăim trebuie să fie principala noastră ţintă de a ne pregăti împotriva acestor infecţii respiratorii şi nu numai”, a spus specialistul în imunologie. 

Siropuri pentru imunitate, date în exces copiilor

Cercetătorul spune că sistemul imunitar al copiilor trebuie antrenat și că, pentru o bună imunitate, mai degrabă contează o bună alimentaţie şi exerciţiul fizic, decât suplimentele.

„Nu este un lucru bun în niciun caz, orice substanţă străină care intră în organismul nostru poate avea efecte secundare adverse şi poate fi nocivă, în niciun caz medicaţia aceasta, chiar dacă nu este cu prescripţie medicală nu trebuie exagerată şi nu trebuie dată aşa de capul nostru, pentru că, în primul rând, la copii, sistemul lor imunitar este plastic, şi aici vorbim de un copil sănătos, sau de obicei sănătos, nu ne referim la cazurile triste în care există complicaţii imunitare sau există alte afecţiuni, dar în general copiii sunt expuşi la agenţii infecţioşi, da, se îmbolnăvesc, dar nu trebuie să ne îngrijoreze foarte mult acest lucru pentru că este parte din viaţă şi aceste lucruri antrenează sistemul imunitar al copiilor, în niciun caz nu trebuie izolaţi copiii într-o bulă de plastic şi administrat sirop în continuu sau pastile pentru a preveni orice formă de infecţie respiratorie. 

Una la mână, nu funcţionează şi doi la mână, pot crea complicaţii foarte grave. În niciun caz nu trebuie să exagerăm cu aceste lucruri. Da, este bine să ne asigurăm că aceşti copii au o alimentaţie corectă, fac sport, cu suplimente alimentare doar în contextul în care le este recomandat de un medic pentru că în primul rând copiii, fiind în fază de dezvoltare, îşi obţin aceste resurse minerale sau de vitamine din alimentaţie, nu cred că trebuie exagerate aceste lucruri, în niciun caz”, a explicat pentru News.ro Ştefan Dascălu, cercetător în imunologie la Oxford. 

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte-ne pe Facebookpe Instagram, pe Youtube și pe LinkedIn

loading...
Comenteaza