Costin: "Spitalul de urgenţă monobloc este o necesitate". La SCJU se fac angajări, de la asistente la portari

Costin:
Deficitul de personal medical, lipsa banilor şi infractructura pavilionară sunt cele mai mari probleme pe care Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Cluj le înfruntă zi de zi. Monica Costin, director de îngijiri al SCJU, a explicat pentru ZIUA de CLUJ care este situaţia unităţii medicale la începutul acestui an şi care sunt priorităţile stabilite de echipa managerială.

Care sunt cele mai mari probleme pe care le întâmpinaţi în momentul de faţă în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj?

Cele mai mari probleme sunt cu infrastructura secţiilor clinice: sunt secţii care au vechime de peste 100 de ani, iar pentru a rezolva această parte avem nevoie de bani pentru reparaţii, care bani vin de la Consiliul Judeţean şi de la Ministerul Sănătăţii. Secţiile cu cele mai mari probleme sunt cele de Psihiatrie 1, 2 şi 3, Secţia de Oncologie la care trebuie să se termine lucrările şi trebuie mutată din nou de la Medicina Muncii la sediul în care era iniţial, Radiologia-Imagistica, Cardiologia are nevoie de o recompartimentare. În acelaşi timp, avem o problemă de ani de zile cu secţia de Obstretică-Ginecologie care este în reparaţie cred că de vreo patru ani, iar fondurile pentru această clinică vin din Banca Mondială şi nu s-au terminat lucrările pe motiv că nu am avut finanţare. Singura secţie care s-a putut termina, după ani de zile, a fost Neonatologia, care a avut aceeaşi sursă de finanţare şi care va fi dată în folosinţă în perioada următoare. Cam acestea sunt secţiile care ar fi prioritare în anul 2015 dar, sigur că şi la celelalte secţii e nevoie de igienizare sau de mici modificări.

Care este personalul medical care îşi desfăşoară activitatea în spital şi de ce aţi avea nevoie pentru a funcţional în condiţii optime?

La nivelul spitalului avem 3000 de angajaţi, suntem deficitari de ani de zile cu personalul. Cel mai mare deficit de personal se întâlneşte la îngrijitoare de curăţenie, infirmiere şi asistente medicale; la medici nu avem un deficit aşa de mare, dar şi la medici avem deficit în ceea ce priveşte specialitatea de anestezie terapie intensivă (ATI). La asistente suntem deficitari tot pe secţiile de ATI, pe blocurile operatorii şi pe secţiile de chirurgie, iar la infirmiere şi îngrijitoare deficitul este mare pe toate secţiile. În anul acesta, faţă de 2014, s-au deblocat un număr mai mare de posturi, am şi început să scoatem la concurs, deja avem trei intervale, trei date de concurs în care scoatem posturile pe perioadă determinată şi pe perioadă nedeterminată pentru asistenţi medicali, pentru asistenţi de farmacie, laborator, îngrijitoare, infirmiere, brancardieri, portari, muncitori necalificaţi şi parte de tesa. Deşi am reuşit să scoatem la concurs aceste posturi, deficitul nostru nu va fi completat decât undeva în proporţie de 20 la sută.

Tot mai mulţi medici, şi în special cei care abia şi-au încheiat studiile, tentaţi de condiţii şi de salarii mai mari, se orientează pentru job-uri în străinătate. V-aţi confruntat cu asemenea probleme şi la SCJU?

Per total, personalul medical este o problemă la nivel medical. Opţiunea este firesc să fie pentru mai bine a tuturor categoriilor profesionale. Noi încă nu reuşim să asigurăm un salariu, să zicem, decent şi motivaţia tuturor se pare că pleacă de la bani şi nu de la un alt tip de motivaţie, de satisfacţie a profesiei. Şi atunci există fenomenul de migraţie, de dorinţă de a migra... La nivelul Spitalului Judeţean nu ştiu să ne confruntăm, în acest moment, cu o astfel de problemă de a migra doctorii sau personalul. Într-adevăr, am avut un astfel de fenomen în urmă cu doi ani, dar anul trecut nu l-am mai resimţit, nu am mai văzut atât de multe concedii fără salariu, care erau o practică curentă pentru a pleca în stăinătate.Dorinţa tuturor, şi a lor, şi a noastră, este aceea de a avea salarii decente şi de a ne putea desfăşura activitatea în condiţii decente.

Conducerea Spitalului de Urgenţă Cluj a decis să nu mai aştepte bani de la Ministerul Sănătăţii şi a demarat în primăvara anului trecut o acţiune de strângere de fonduri. Veţi continua acest proiect şi în 2015?

Din campania care s-a început anul trecut s-au achiziţionat paturi de terapie intensivă. Campania, de fapt, a fost începută pentru dotarea a şase paturi de terapie intensivă medicală şi pentru dotarea UPU. Din banii de anul trecut s-au cumpărat acele paturi, însă este nevoie, în continuare, de dotarea secţiei de ATI cu mobilier, însă mai e nevoie de bani, mai e nevoie de aparatură, de monitoare, care ne sunt necesare şi pentru secţia de Cardiologie. În consecinţă, şi în acest an dorim să continuăm această strângere de fonduri pentru a putea să dotăm secţiile şi să le facem funcţionale.

Care este situaţia banilor care provin de la minister şi de la forul judeţean?

Despre banii care trebuie să vină de la Ministerul Sănătăţii şi de la judeţ nu am nicio informaţie la momentul acesta. De abia încheiem anul 2014, an care din punct de vedere al contractului cu CAS pot să vă spun că ne-am realizat contractul şi am realizat peste contract, astfel încât ne putem primi toată suma pe care am contractat-o, ceea ce este bine pentru că ne acoperă cheltuielile cu ceea ce înseamnă personal, materiale sanitare, utilităţi şi aşa mai departe. În 2015, ca strategie comunicată de manager, accentul se va pune pe venituri şi cheltuielile vor fi ţinute în frâu, dar ca obiective avem dotarea secţiilor deficitare şi lucrări la secţiile pe care le-am menţionat.

Ce presupune, de fapt, funcţia de director de îngrijiri? Cât de dificilă este coordonarea activităţilor într-un asemenea spital?

E greu, dar cred că asta este munca de zi cu zi. Nu pot să fac o comparaţie între spitalul de o asemenea dimensiune şi un spital mai mic. Pentru a face faţă tuturor problemelor care sunt trebuie să ai disponibilitate, trebuie să fii mereu foarte atent, la curent cu legile, prompt şi devotat.

Care ar fi soluţiile concrete pentru rezolvarea problemelor pe care SCJU le întâmpină? Ar ajuta construirea spitalului regional de care se vorbeşte deja de o bună perioadă de timp?

Aşa cum am spus întotdeauna, Spitalul Regional de Urgenţă monobloc este o necesitate, pentru că noi ne confruntăm cu o problemă destul de complicată pentru rezolvarea cazurilor: suntem în sistem pavilionar, avem distanţe foarte mari între UPU şi clinici, distanţe care trebuie făcute cu pacienţi în stare critică, cu salvare, cu echipaj şi, în acest fel, timpul de a rezolva cazul se lungeşte. Aşadar, construirea unui nou spital, monobloc, mai la îndemnână, blocurile operatorii în aceeaşi clădire, în consecinţă ne dorim un astfel de spital şi e nevoie de el.

Comenteaza