Cum depistăm din timp cancerul gastric? UMF Cluj-Napoca anunță un proiect european unic

Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca (UMF) a prezentat, luni, proiectul „TOGAS – în drumul spre screeningul gastric în Uniunea Europeană”.

Acest proiect își propune să ajute la îmbunătățirea sănătății populației din Europa, contribuind la obiectivul planului european de combatere a cancerului, cu scopul de a preveni cancerele gastrice cauzate de infecțiile cu Helicobacter pylori.

Obiectivul principal al studiului pilot din cadrul proiectului TOGAS este de a evalua fezabilitatea strategiei de testare și tratare a H. pylori a populației pentru prevenirea cancerului gastric în Europa. Proiectul va permite cercetătorilor implicați în acest studiu să evalueze fezabilitatea implementării programului de testare și tratare a H. pylori la grupa de vârstă 30 – 34 de ani, testare care va fi realizată pentru prima dată în Europa.

Reprezentanții proiectului au prezentat etapele și obiectivele acestui studiu, incidența cancerelor gastrice la nivel național și mondial, precum și care este rolul medicului generalist în prevenția cancerului gastric.

Ce ravagii face microbul Helicobacter

Prof. dr. Dan L. Dumitrașcu (coordonator proiect România) a vorbit despre simptomatologie și a prezentat câteva statistici.

„De cancer gastric mor 4 la sută din bolnavii canceroși din România. Este în prezent al patrulea cancer în Europa. În România aproape 4000 de români prezintă cancer gastric pe an. S-a pus problema, în decursul anilor – cum putem depista din vreme acest cancer și cum îl putem preveni. În primul rând s-a considerat că de vină este stilul de viață, ceea ce este adevărat. În primul rând, consumul de mâncare conservată prin afumare și sărare (predispune – n.red), apoi fumatul. Alcoolul... nu o relație clară între alcool și cancerul gastric.

Cunoștințele noastre depsre cancerul gastric s-au schimbat în momentul în care un student din Australia a descoperit o bacterie în stomac, în urmă cu 30 de ani. (...) În prezent noi știm că Helicobacter pylori se găsește ca principală cauză de cancer gastric. Pentru a combate cancerul gastric, trebuie să combatem acest microb. Câți la sută dintre noi au helicobacter? În România datele arătau o prevalență, acum 20 de ani, de 60 la sută. Am reluat acum 2-3 ani aici în Cluj, (studiile- n.red) și am găsit cam 20-30 la sută. Asta înseamnă că odată cu creșterea nivelului de trai, cu creșterea gradului de igienizare a locuințelor, a circuitelor alimentare e de așteotat ca și la noi prevalența Helicobacterului să se reducă. UE e foarte preocupată de reducerea cancerelor iar în România s-a creat, de curând un program privind cancerul colo-rectal.

Dar nu avem multe date privind cancerul gastric. Se știe că tratând bolnavii cu infecție de Helicobacter prevenim apariția cancerului. Nu avem însă vaccin pentru și atunci trebuie să tratăm cu antibiotice. Comisia Europeană a finanțat acest studiu, pentru a găsi prevalența Helicobacter la tineri asimptomatic de 30 -34 de ani”, a explicat prof. dr. Dan Dumitra;cu.

Medicii de familie, implicați în proiect

Conf. dr. Aida Puia (șeful disciplinei de medicină de familie) a vorbit despre rolul medicului de familie în prevenția cancerului gastric și despre implicarea lui în acest proiect.

„Prevenția pentru medicina de familie din România este cam la început, dar facem deja pași împortanți, Majoritatea medicilor de familie din Cluj și din țară sunt preocupați de aspectele de prevenție și pe programele de scrreening, așa încât mulți dintre colegi, peste 25-26 de colegi au aderat la participarea la acest program de screening. Rolul nostru în acest program este să invităm pacientul care este de fapt asimptomatic, dar pe listă este pacient și atunci noi cunoaștem istoricul lui și al familiei lui, cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani, să îi explicăm ce înseamnă acest procedeu. Este foarte important să coagulăm diferite niveluri de medicină, de la medicina primară până la cea terțiară și de înalt nivel și cred că asta se întâmplă tot mai frecvent între noi, aici, în Cluj, aliatul fiind Universitatea. Am înțeles că deja avem primul pacient care s-a prezentat azi la recoltare, mai sunt câțiva programați, și probabil că această activitate se va intensifica după peri-oada sărbătorilor”, a spus dr. Aida Puia.

Invitații personalizate

La rândul său, dr. Radu Fărcaș a precizat că se lucrează de aproximativ un an la acest proiect.

„Lucrăm de aproximativ de un an la organizarea proiectului și ne bucurăm că azi putem să îl przentăm aici. Chiar azi am avut prima pacientă care s-a prezentat pentru testare. Studiul TOGAS - drumul spre screeningul cancerului gastric în Uniunea Europeană, are scopul principal de a vedea care este cea mai fezabilă metodă de a implementa un screening de cancer gastric în Europa. Există tipuri de screening în alte tipuri de cancer, care au dus la scăderea ratelor de incidență și prevalență. Uniunea Europeană a creat, în acest sens, un Consorțiu de 21 de parteneri, universități și centre de cercetare de la nivelul Europei, între care suntem și noi, aici, la Universitatea de Medicină și Farmacie, Iuliu Hațieganu, reprezentăm România în acest Consorțiu. Acest grup TOGAS, acest Consorțiu, a organizat trei studii pilot principale, pentru desfășurarea întregului studiu. Primul studiu pilot implică screeningul infecției cu Helicobacter la populația cu vârsta cuprinsă între 30-34 de ani, populație asimmptomatică.

De ce această vârstă? Pentru că a fost demonstrat că leziunile premaligne la pacienții infectați asimptomatici apar în jurul acestei vârste. Invităm deci subiecți asimptomatici la noi la Clinică pentru a face o testare serologică, un test din sânge, iar un rol foarte important îl are colaborarea prin medicii de familie. Dacă invitația merge de la medicul de familie direct, presupunem că pacienții vor avea o mai mare aderență la acest program. Vrem să includem 1000 de pacienți asimptomatici, iar Invitațiile vor fi personalizate, trimitem invitații personalizate care conțin un cod QR pe care pacienții trebuie să-l scaneze, apoi se completează câteva date”, a explicat dr. Radu Fărcaș.