De ce cred oamenii în teoriile conspirației?

Oamenii care cred în teorii ale conspirației despre pandemia de coronavirus sau alte subiecte sunt de fapt educați. Un antropolog român spune însă că anumite mecanisme sociale și mentale fac unele persoane predispuse să susțină astfel de idei.

Datele adunate de antropologul Radu Umbreș, într-un studiu despre cum gândesc oamenii care cred în teorii ale conspirației arată că, de obicei, ei nu se simt incluși în societate sau nu au încredere în autorități. El spune, de asemenea, să nu tratăm cu dispreț sau să criticăm oamenii care au astfel de convingeri, soluția fiind comunicarea constructivă.

„Este clar că există niște teorii ale conspirației, explicații alternative față de versiunea oficială care circulă în spațiul public. Am auzit aceșt termeni, de bazaconii sau de ciudați. Cred că este o problemă dacă îi vedem așa (...)

Putem să înțelegem de ce anumite teorii ale conspirației prind la anumiți oameni. Ei nu sunt nici proști, nici răi. Sunt anumite mecanisme și sociale și mentale care ne fac predispuși la a le crede, de aceea oameni de lângă noi cred în lucruri cum că virusul ar fi făcut în laborator sau că nu există, sau că cineva profită de pe urma acestei pandemii”, a afirmat Radu Umbreș pentru Digi24.

El a spus că oamenii care au cel mult studii liceale cred cel mai puțin în teoriile conspirației. De asemenea, profilul unei astfel de persoane arată că se simte singură sau că se bazează adesea pe intuiția personală.

„În primul rând, sunt niște oameni care sunt deseori marginali în societate. Nu se simt incluși. Poate au poziții politice extreme. Sunt de asemenea oameni care se simt cumva mai jos în societate, că au statut mai scăzut.

Sunt oameni care deseori cred că au dreptate și sunt foarte convinși de părerile lor, care nu vor neapărat să învețe de la ceilalți. Se simt într-un fel superiori. Sunt oameni care nu sunt deschiși neapărat către dialog. Sunt oameni care au o părere foarte bună despre ei. În același timp se simt și singuri. Sunt oameni care își cred foarte mult propriile intuiții. (...) Nu sunt oameni ciudați, ci pur și simplu oameni cu anumite trăsături și trebuie incluși în societate, cu care trebuie să se discute”, a spus antropologul.

El spune că studiile cercetătorilor din alte țări arată că oamenii pot fi convinși să își schimbe viziunea despre o teorie, dar „există și o mică minoritate care nu poate fi convinsă”. Soluția este comunicarea cu bune intenții și informativă, a conchis antropologul.