România, în topul ţărilor europene cu cele mai multe naşteri premature. Ce pregăteşte Ministerul Sănătăţii

România, în topul ţărilor europene cu cele mai multe naşteri premature. Ce pregăteşte Ministerul Sănătăţii
În condiţiile în care numărul naşterilor premature este dublu faţă de cel înregistrat în alte ţări europene, iar un sfert din femei nu ajung niciodată pe parcursul sarcinii la un control medical de specialitate, Ministerul Sănătăţii pregăteşte implementarea unui program de screening prenatal. Proiectul a fost prezentat la Cluj.

Ministerul lucrează la finalizarea normelor de promovare şi implementare a screening-ului prenatal, care ar urma să ia startul în iulie. Programul naţional va viza screeningul prenatal pentru identificarea grupurilor de risc cu malformaţii genetice şi prevenirea naşterilor premature, dar vor fi şi screeninguri privind hipoacuzia, retinopatia şi tratamentul la prematuri.

În cadrul unei conferinţe susţinute la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj cu ocazia lansării programului "Mama şi copilul", Nicolae Suciu, directorul Institutului Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului (INSMC), a prezentat mai multe date care situează România în cele mai negre clasamente.

Ultimele statistici centralizate sunt din 2014, an în care au fost înregistrate 185.785 de naşteri. Din total, un sfert din femei au născut fără să fi mers vreodată la vreun consult prenatal, iar jumătate din cele care au ajuns la doctor au fost luate în evidenţă abia după a patra lună de sarcină. Media naşterilor premature este dublă faţă de ţările din UE, arată aceleaşi statistici.

„E îngrijorător pentru că aş vrea să vă spu că neajunsul major este că numărul naşterilor premature este în creştere, am trecut de 10%. Prematuritatea este una din cauzele pnetru mortalitate neonatală precoce şi infantilă precoce crescută în procent de până la 50%.

Deci trebuie să reducem naşterile premature, luându-le în evidenţă, făcând investigaţii speciale, să putem previziona că s-ar putea să vină ceva nepotrivit. Trei consultaţii ar fi un minim pe care îl recomandăm, dar acolo unde există un risc sau antecedente sunt necesare investigaţii amănunţite în funcţie de particularităţile afecţiunii", a explicat Suciu.

Specialiştii atrag atenţia asupra faptului că România pierde anual un număr important de locuitori. Aceeaşi statistică arată că în 2014 au fost înregistrate cu 64.536 mai multe decese decât naşteri, iar natalitatea din ţara noastră urmează un continuu trend descendent.

Mortalitatea infantilă a scăzut în ultimii ani, ajungând la 8,8 la mie, mult mai mică decât cele înregistrate în ultimii 30 de ani, însă dublă faţă de media europeană. Îngrijorătoare sunt cifrele care clasează vârsta poaspetelor mămici, atrag atenţia autorităţile. În 2014 au născut 662 de fete cu vârsta mai mică de 15 ani, respectiv 17.933 cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani.

"Aceste mame nu şi-au terminat ciclul de educaţie. Ce capacităţi maternale au, când ele nu şi-au terminat ciclul de formare? Ar trebui ne dea de gândit aceste aspecte, pentru că indiferent de apartenenţele etnice, cifrele sunt îngrijorătoare", a precizat directorul INSMC.

Acelaşi program implementat de minister va asigura un necesar de 597 de incubatoare pentru care au fost alocate 33 milioane de lei, adica echivalentul a peste 7,3 milioane euro. La Cluj vor ajunge 17 dintre aceste aparate, anunţau oficialii din Sănătate la începutul lunii martie.

Comenteaza