Solicitările medicilor de a pleca din ţară s-au diminuat cu aproximativ 40% după creşterile salariale
Numărul de solicitări depuse la Colegiul Medicilor din România de către personalul medical care doreşte să profeseze în altă ţară s-a redus cu aproximativ 40% după măririle salariale.
"Una dintre măsurile care ar putea diminua libera circulaţie a medicilor, circulaţie pe care Ministerul Sănătăţii nu o poate opri, este creşterea salarială. Se pare că exodul medicilor s-a redus cu 40%. Această măsură poată să fie şi trebuie să fie completată şi de alte măsuri. Un salariat stă la locul de muncă nu numai pentru partea financiară, ci şi pentru condiţiile în care lucrează, măsuri care vizează locul de muncă", a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, Oana Grigore.
În acest sens, Ministerul Sănătăţii a făcut o serie de investiţii în unităţile sanitare, prin programe ale Băncii Mondiale, precizează reprezentantul instituţiei.
"S-au dotat spitalele Judeţene cu CT şi RMN, deci o aparatură medicală de înaltă specializare, va fi şi un program de dotare a spitalelor mici cu aparatură bazală pentru că medicii să poată să lucreze. Este foarte important să existe şi condiţii în care medicii să lucreze şi reabilitare, modernizarea unităţilor, astfel să îşi poată realiza meseria şi să renunţe în a se mai uita la spitalele din afara ţării", a adăugat Oana Grigore.
Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Gheorghe Borcean, a explicat că nu doar veniturile conduc la migraţia medicilor.
"Migraţia are două capete, ca un pod: unul este despre ce câştigă omul, ceea ce dobândeşte migrând în altă parte, iar celălalt este despre ceea ce pierde plecând. (...) Nu câştigurile materiale sunt pe primul loc în ceea ce priveşte motivarea de a migra, ci şi posibilitatea de creştere în profesie, respectul, poziţia socială a medicului în societate, o concordanţă între visurile tânărului medic, care atrunci când a intrat la facultatea şi-a dorit să facă ceva şi ceea ce a obţinut după ce şi-a terminat studiile", a explicat, pentru MEDIAFAX, Gheorghe Borcean.
Potrivit ultimelor date centralizate de Colegiului Medicilor din România, sunt peste 14.000 de cadre medicale care profesează în afara graniţelor.
De asemenea, se poate observa o scădere a numărului de solicitări pentu eliberarea documentelor necesare medicilor care vor să plece. Dacă în 2010 erau peste 2.800 de astfel de cereri, anul trecut, în 2017, a ajuns la puţin peste 1.200.
"Este o descreştere semnificativă. Faţă de anii trecuţi, vedem că avem o scădere cu 30-40% a solicitărilor venite din partea medicilor care doresc să plece. Cifra exactă a medicilor români, care se află undeva nu corespunde matematic cu cifra solicitărilor. Cineva poate cere documentele în vederea plecării în altă ţară, obţine documentele, dar noi nu ştim dacă el pleacă până la urmă sau nu. Noi avem o corespondenţă cu colegii noştri din alte ţări, cărora le cerem să ne spună care este situaţia medicilor români din ţara respectivă. Niciun medic nu îşi poate practica profesia fără a fi înregistrat în Colegiul Medicilor din ţara respectivă", a mai spus Borcean.
Orice cadru medical, care doreşte să plece să profeseze în altă ţară, trebuie să îşi ia Certificatul Profesional de la Colegiul Medicilor, prin care dovedeşte că are toate studiile făcute, nu are sancţiuni sau că este la zi cu plata cotizaţie.
"Există şi un număr de medici care s-au întors, dar nu este ceva deosebit. O bună parte din cei care se întorc nici nu mai vin la CMR pentru că şi-au păstrat calitatea de membru al Colegiului în România, îşi plătesc cotizaţia, care este de 10 euro pe lună. Un medic, care merge în Germania şi are de plătit acolo o cotizaţie proporţională cu salariului lui, preferă să îşi menţină cotizaţia în România şi atunci, când se întoarce îşi redobândeşte poziţia ca şi cum nu ar fi fost plecat", a subliniat preşedintele CMR.
Potrivit sursei citate, cei mai mulţi medici români preferă să profeseze în Franţa (328), Marea Britanie (250) şi Germania (168). De asemennea, mulţi sunt interesaţi şi de ţări precum Emiratele Arabe, Suedia, Irlanda sau spania.
Neînscrierea în Colegiul Medicilor reprezintă o faptă penală, practicarea meseriei într-o astfel de situaţie fiind ilegală.
În urmă cu două săptămâni, Lavinia Tache, un tânăr medic întors din Irlanda, a povestit, pentru MEDIAFAX, că în România este "ca pe front".
Lavinia Tache are 31 de ani, iar după ce a terminat Facultatea de Medicină, a făcut primii doi ani de rezidenţiat pe Secţia ATI a Spitalului Judeţean Timişoara. Următorii doi ani de rezidenţiat a ales să-i petreacă într-un spital din Irlanda, cu scopul de a face schimb de experienţă. Nu s-a gândit niciodată să profeseze această meserie într-o altă ţară decât România, astfel că în anul cinci s-a întors în ţară pentru a-şi da examenul de specialitate. Şi a rămas acasă.
“Mi-a plăcut în Irlanda şi m-am acomodat foarte bine. După ce am susţinut examenul de specialitate, cei din spitalul în care am lucrat ca rezident mi-au propus să lucrez în continuare ca specialist. Dar am rămas în ţară, pentru că nicăieri nu e ca acasă. Este altfel când eşti la tine acasă şi te trezeşti dimineaţa cu foarte mare drag să mergi la muncă şi îţi place ce faci”, a spus Lavinia Trache.
Corina Georgescu are 32 de ani şi, la fel ca Lavinia, este angajată ca medic specialist intensivist la Spitalul Judeţean Timişoara. A lucrat şi ea un an şi jumătate într-un spital din Irlanda, pe perioada rezidenţiatului, dar s-a întors în România.
“În ultimul an de facultate m-am decis să fac ATI pentru că cuprinde cele mai multe părţi din medicină. Am zis să vin undeva unde să le am pe toate înglobate şi să fie ca pe front, aşa cum spune profesorul Săndesc (n.r. şeful Secţiei ATI a Spitalului Judeţean Timişoara). Şi chiar aşa este aici, ca pe front. A fost un vis de-al meu să plec pe dincolo, să văd cum se lucrează în spitale din străinătate, să am un termen de comparaţie. Mi-am dat seama că n-o să ştiu niciodată să lucrez aşa cum vreau aici dacă n-o să văd cum lucrează alţii. Când am plecat, eram decisă să mă întorc în ţară”, a spus Corina Georgescu.
Medicul specialist a explicat că atât ea, cât şi ceilalţi colegi care au fost plecaţi în străinătate, dar s-au întors în ţară, au încercat să contribuie la îmbunătăţirea sistemului de sănătate din România. Astfel, de curând, la Spitalul Judeţean Timişoara sunt organizate săptămânal programe de cursuri intensive, la fel ca în Irlanda, la care participă medici rezidenţi, specialişti sau chiar medici primari. Totul cu scopul de a se pregăti mai bine astfel încât să poată trata bolnavii mai eficient.
În ceea ce priveşte salariile, în Irlanda, primeau cel puţin 3.500 de euro lunar. De zece ori mai mult decât salariul primit de un medic rezident în România în urmă cu câţiva ani. Totuşi, în urma majorărilor salariale, cei trei medici spun că acum se câştigă destul de bine şi în România, dar după 10-12 gărzi pe lună.
“Este ok acum în România din punct de vedere financiar de când s-au mărit gărzile. Oricum, noi avem spor de secţie pentru că lucrăm pe ATI. De când s-au mărit gărzile şi avem posibilitatea să facem gărzi în diverse spitale din oraşe, nu doar la spitalul judeţean, ai fi ipocrit să spui că nu te descurci în România. Da, te descurci foarte bine în România. Eu consider că salariul meu din România la ora actuală este aproape echivalentul la ce câştigam în străinătate, pentru că acolo viaţa este mult mai scumpă. Adică echivalentul unui salariu din străinătate este dacă faci 10-12 gărzi pe lună, jumătate de lună dormi în spital, aşa reuşeşti să ajungi la acel salariu, dar se poate. Îmi amintesc că avem 1.600 de lei salariu ca rezident în România când am plecat, iar când m-am întors era de 5.000 de lei. Este un lucru extraordinar. Acum este şi mai mare”, a precizat Lavinia Trache.
