Foto Spitalele din România, la 3 ani de la Colectiv: Infecţiile - în creştere, banca de piele - suspendată, 11 paturi pentru marii arşi

La trei ani de la tragedia din Colectiv, România are 11 paturi pentru marii arşi, nu mai are bancă de piele, iar numărul infecţiilor intraspitaliceşti este în creştere. 

La trei ani de la incendiul din clubul Colectiv, deputatul USR Claudiu Năsui, într-un mesaj postat pe Facebook, atrage atenţia că în sistemul sanitar din România nu s-a schimbat nimic. 

"Azi se împlinesc trei ani de la tragedia din Colectiv. 3 ani din ziua în care am văzut în ce hal a ajuns sistemul de sănătate din România. De atunci, vi se pare că s-a schimbat ceva în sistem?

Acum 3 ani, după tragedia din Colectiv, am putut vedea încă o dată că sistemul de sănătate de stat a dat faliment. Din păcate, la 3 ani după această tragedie, avem în continuare același sistem care a clacat total", spune Năsui.

Deputatul a postat un grafic în care se poate observa ce s-a întâmplat, din punct de vedere al bugetului, în sistemul sanitar românesc, din 2006 până în 2017.

Claudiu Năsui spune că "deşi sumele (...) au tot crescut,  problemele nu s-au rezolvat. Ba dimpotrivă, s-au agravat și am ajuns acum să fim și mai nepregătiți decât atunci în cazul în care s-ar întâmpla un nou dezastru".

"Dacă în 2015 existau 11 paturi pentru marii arși (total insuficiente, practic 33.5 pacienți per pat), astăzi mai există doar cinci. Banca de piele cu ajutorul căreia s-au reușit niște intervenții în cazul Colectiv a fost, de atunci, desființată. În plus, România rămâne fruntașă în numărul infecțiilor nosocomiale, în 2017 înregistrându-se peste 10,000 de astfel de cazuri (iar ele fiind sub-raportate).

În afara unor propuneri inutile, precum instituirea Zilei Pacientului Ars, ce s-a făcut pentru a schimba sistemul? Aproape nimic.

Ne-am obișnuit să auzim că nu există bani pentru sănătate, însă o simplă privire la cum a evoluat bugetul ministerului sănătății ne arată că acesta aproape s-a triplat din 2006 până acum.

Unde s-au dus acești bani? E simplu de văzut. O parte au fost pur și simplu furați. Din Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), asiguratorul de stat obligatoriu în domeniul sănătății, s-a furat ca în codru. Aproape toți foștii președinți ai CNAS sunt urmăriți sau condamnați penal pentru furt din bani publici.

O altă parte s-au risipit. Acum câțiva ani era un mare spital din București care nu avea medicamente și punea pacienții să-și cumpere propriile medicamente, dar își instala wifi peste tot. Sau cine nu a auzit de multiplele cazuri de aparatură sofisticată care zace nefolosită în subsoluri sau chiar pe holuri. În final, doar o mică parte contribuie la îmbunătățirea calității actului medical.

În tot acest context, spitalele de stat continuă să fie într-o stare deplorabilă. Tot mai mulți români aleg să se trateze în spitale private pe care le plătesc în plus față de ce plătesc deja pe sănătatea „gratuită”. Alții, care au suficiente fonduri, merg să se trateze în afara țării. Ceilalți sunt prizonierii unui sistem care pe 5 ale lunii le spune să se întoarcă luna următoare pentru că nu mai au „plafon”. Ce ar fi să-i spunem și noi statului care ne ia 10% din orice venit CASS (asigurarea de stat obligatorie de sănătate) că îi dăm luna viitoare că nu mai avem plafon?

Cel mai grav lucru, în schimb, este că în tot acest timp, de la tragedia din Colectiv și până acum, a fost un ministru al sănătății care chiar începuse reforme de maxim bun simț. Este vorba de Vlad Voiculescu care a început reforme anti-nepotism. De exemplu, un manager de spital public să nu mai poată fi plătit pentru activități didactice sau de cercetare de către furnizorii de bunuri și servicii ai spitalului. Cum să fie acela imparțial atunci când alege furnizorii de medicamente, de exemplu, ai spitalului dacă el primește bani de la unii dintre ei. Vi se pare de bun simț? Pentru PSD și ALDE nu a fost. Toate reformele acelea au fost respinse încă de la începutul anului 2017.

Astfel, trei ani mai târziu, chiar putem să ne întrebăm dacă am învățat ceva din tragedia de la Colectiv. Sistemul a rămas același, banii au venit mai mulți, dar problemele s-au agravat. Dacă vrem să avem o șansă să avem un sistem de sănătate sănătos, trebuie să-l reașezăm pe principii sănătoase care să pună efectiv pacientul în centrul sistemului, iar asta nu doar la modul declarativ", a scris deputatul USR, Claudiu Năsui, pe Facebook.

 

11 paturi pentru marii arşi

După trei ani de la incendiul din Colectiv, în urma căruia 64 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte aproape 200 au suferit arsuri, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, luni, la Digi 24, că România are, în prezent, un număr de 11 paturi pentru marii arşi, adăugând că în cazul unei tragedii precum cea de la Colectiv s-ar apela la ajutor extern, transmite Agerpres.

"În acest moment avem viabile 11 paturi (pentru marii arşi - n.r.). Atât. Nicio ţară din Europa nu poate să trateze un număr atât de mare de victime cum a fost la Colectiv. Categoric, dacă - şi sper să nu se întâmple niciodată - atunci cu siguranţă trebuie să apelăm la ajutor extern la care am mai apelat. Nu putem să facem faţă nici noi şi nicio altă ţară. Cu siguranţă, vom cere ajutor. Ajutor pe care l-am cerut, inclusiv vara aceasta pentru răniţii de la Mina Rovinari. Dacă există situaţii în care nu am putut face faţă, întotdeauna am cerut ajutorul", a spus Pintea.

Numărul infecţiilor intraspitaliceşti, în creştere

Ministrul Sorina Pintea a afirmat că numărul infecţiilor intraspitaliceşti este în creştere, pentru că în prezent "se raportează".

"Numărul infecţiilor din spitale este în creştere, pentru că acum se raportează şi spun că acesta este un lucru bun. În sensul acesta spun că lucrurile merg spre normal. În primul rând, trebuie să recunoaştem greşelile ca să le putem corecta. (....) La nivelul Ministerului Sănătăţii, este un plan strategic de îmbunătăţire a supravegherii şi controlului infecţiilor asociate actului medical şi al rezistenţei la antibiotice, care cuprinde trei pachete de activităţi care se intercondiţionează: un pachet legislativ, unul organizatoric şi de instruire a personalului şi unul de investiţii", a explicat Sorina Pintea.

Potrivit acesteia, o strategie interministerială discutată cu reprezentanţi ai Comisiei Europene urmează să fie adoptată în perioada următoare.

"Există un proces investiţional de dotare a laboratoarelor de microbiologie. Prin programe naţionale asigurăm resurse suplimentare pentru a putea detecta aceşti microbi în timp util", a indicat ministrul.

Banca de piele, suspendată 

Sorina Pintea a afirmat că banca de piele care a funcţionat la Spitalul Grigore Alexandrescu "era mai mult o improvizaţie" a anunţat că va fi realizată o bancă de piele la Bucureşti care va deservi şi spitalele din Cluj.

"În urmă cu doi ani, banca de piele de la Spitalul Grigore Alexandrescu a primit un plan de conformare, având în vedere că era mai mult o improvizaţie, o recunosc chiar specialiştii care lucrează acum acolo. În doi ani nu s-a întâmplat nimic, astfel încât acestei bănci i-a fost suspendată activitatea. (...) În 2014, a fost adoptată o Hotărâre de Guvern prin care se propunea înfiinţarea a patru bănci de piele în diverse locaţii din ţară. În 2018, când am preluat portofoliul Sănătăţii, imediat după instalare, am avut o întâlnire cu grupul tehnic de lucru, analizând pentru fiecare bancă propusă în parte indicatorii tehnico-economici. Concluzia, pe care cred că la un moment dat am făcut-o publică, a fost că în acest moment putem construi o singură bancă de piele în Bucureşti, bancă care va putea fi utilizată şi de către spitalele din Cluj. (...) Suntem destul de înaintaţi cu documentele băncii de piele din Bucureşti. Pentru celelalte trei avem încă câteva impedimente", a susţinut ea.