Spitalul Regional Cluj, marele eșec al Ministerului Sănătății
Marele eşec al miniştrilor Sănătăţii din ultimii ani îl reprezintă spitalele regionale de urgență (SRU). Toţi au promis că în 2018 vor finaliza studiile de fezabilitate pentru a obţine banii de la Banca Mondială, dar acestea ar putea fi gata în 2019.
Un conflict a pornit între ministrul Sănătăţii şi autorităţile din Cluj care au anunţat că vor să notifice Comisia Europeană (CE) să poată accesa fondurile individual, prin consiliul judeţean, pentru a finaliza proiectul pe care guvernul nu a reuşit nici măcar să îl înceapă, relatează Mediafax.
În 2015, premierul Victor Ponta anunţa cu mare fast demararea proiectului de construcţie a celor trei spitale regionale din Iaşi, Craiova şi Cluj, proiect realizat împreună cu CE. La acel moment, se doreau câte 100 de milioane de euro pentru fiecare unitate spitalicească.
"Conform documentelor trimise la CE, avem alocaţi, în perioada 2014-2020, din fonduri europene, în jur de 100 de milioane de euro pentru fiecare dintre cele trei spitale regionale pe care noi le-am considerat importante, priorităţi, şi anume Iaşi, Cluj şi Craiova. Vom face un proiect comun, un tip de spital regional, un proiect tip, care, după aceea, sigur, se realizează pe teren, cu sprijinul autorităţii locale, care trebuie să pună la dispoziţie teren, infrastructură şi confinaţare", explicat Ponta.
În 2017, fostul ministrul al Sănătăţii, Florian Bodog, declara, în prezenţa comisarului european, Corina Creţu, că studiile de fezabilitate pentru aceste spitale vor fi gata până în luna martie a anului 2018, ceea ce nu s-a întâmplat, riscând ca statul să piardă finanţarea europeană pentru întârzierea termenului limită.
Pentru că în martie studiul de fezabilitate pentru cele trei unităţi spitaliceşti nu era terminat, atualul ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, a anunţat că termenul se extinde până la sfârşitul anului. Ministrul a spus că nu a reuşit să recupereze toată întârzierea din ultimii ani, dar că România se află în “limitele rezonabile”, precizând că ţara noastră nu va pierde banii şi că proiectul se mişcă destul de repede.
"Pot să spun cu certitudine că, în acest moment, am convingerea că aceste spitale se vor face pentru că toată lumea îşi doreşte acest lucru. Studiile de fezabilitate vor fi gata în trimestrul patru al acestui an (n.r. - 2018) şi vor fi depuse la Bruxelles. În afară de designul spitalelor, avem nevoie şi de partea de utilităţi, lucru care presupune implicarea autorităţilor locale, având în vedere că partea de infrastructură, drumuri, utilităţi ţine de administraţiile locale", a explicat Sorina Pintea.
De asemenea, ministrul Sănătăţii a accentuat că infrastructura din zonele respective este una de o importanţă majoră, care trebuie să se dezvolte în acelaşi timp cu spitalele.
"Este obligatoriu ca infrastructura din acele zone să fie gata pentru că în momentul în care spitalul intră în funcţiune, trebuie să aibă şi utilităţile funcţionale, deci se merge în paralel, inclusiv drumurile. Se fac PUZ-urile, extinderi de PUZ, aşa cum este cazul celui de la Cluj. Există nişte planuri foarte bine stabilite, deci, sunt lucrări care vor merge în paralel cu construcţia spitalelor", a adăugat ministrul Sănătăţii.
În martie 2018, Sorina Pintea a avut o întâlnire cu reprezentanţii ministerelor implicate şi cu şefii consiliilor judeţene unde vor fi construite spitalele pentru a înainta lucrările pentru proiect. Premierul Viorica Dăncilă a făcut apel, în martie, către conducerile judeţelor Iaşi, Cluj şi Dolj pentru implicarea în construirea celor trei spitale. Dăncilă s-a arătat “îngrijorată” de întârzierea procesului.
„O situaţie particulară o reprezintă spitalele regionale. M-am întors de la Bruxelles, iar ceea ce am discutat cu comisarul pentru politici regionale m-a îngrijorat foarte mult. De aceea, rog cei trei preşedinţi ai Consiliilor judeţene Iaşi, Cluj şi Dolj să se implice în deblocarea situaţiei terenurilor - şi aici mă refer la Cluj şi la Craiova, dar şi pentru dezvoltarea proiectelor de utilităţi publice, acces la amplasament, PUZ-uri şi alte obiective”, a spus, în martie, Dăncilă.
În decembrie 2018, ministrul Sănătăţii a spus că SRU Iaşi va fi realizat şi că, momentan, studiul de fezabilitate a fost finalizat. Pintea a mai punctat că finalitatea acestui spital va fi cu un an mai târziu decât s-a anunţat iniţial, adică în 2024.
"SRU Iaşi este cel mai înaintat. Aduc mulţumirile mele CJ şi Primăriei că au conlucrat astfel încât acest proiect în faza studiului de fezabilitate să fie finalizat. Teoretic, ar trebui să terminăm spitalul în 2023 ca să ne putem recupera toţi banii.
Ştiţi că e vorba de proceduri şi posibile contestaţii şi atunci am achiesat la discuţiile pe care le-am avut cu cei din Comisia Europeană. Ministerul Sănătăţii propune fazarea acestui proiect astfel încât nu se va întârzia construcţia. Finalitatea nu va fi 2023, ci 2024, dar exclus să nu se facă acest spital şi să nu se finalizeze", a explicat ministrul Sănătăţii.
Pintea a adăugat că în octombrie 2017 s-a încheiat un protocol prin care terenul a fost trimis pentru construcţie, ulterior, în mai 2018, a fost eliberat certificatul de urbanism, iar în luna august a fost finalizat studiul tipografic. De asemenea, ministrul mai spunea că în luna decembrie a fost finalizat studiul geotehnic.
“Nu putem spune că s-a pierdut timpul, că s-au tergiversat lucrurile. În luna iulie prezentam la Iaşi, împreună cu reprezentanţii Băncii Europene de Investiţii, un draft al studiului de fezabilitate, draft care trebuia completat cu acest studiu de fezabilitate, impactul de mediu. După anexarea studiului de mediu finalizat, acest studiu de fezabilitate poate să stea la baza celei de finanţare pe care Guvernul României trebuie să o depună la Bruxelles", a adăugat Pintea.
În cadrul conferinţei de bilanţ a anului 2018, ministrul Sănătăţii anunţa că spitalele regionale vor fi construite după 2021, dar cu fonduri mai mari din partea Uniunii Europene, precizând că s-a întârziat din cauza unor proceduri pe care consultanţii străini le-au respectat.
"În momentul în care am avut ultimele discuţii, la Bruxelles, cu consultanţii Băncii Europene de Investiţii, pentru că Ministerul Sănătăţii a fost la Bruxelles să solicite fonduri suplimentare în septembrie, iar răspunsul a fost "Nu avem" - în momentul în care consultaţii au spus "Vom preda studiul de fezabilitate", am luat legislaţia şi am verificat care sunt termenele.
Ajungeam cu începutul construcţiei efectiv 2020-2021. Şi atunci, după o discuţie cu doamna prim-ministru, şi ulterior cu doamna comisar Corina Creţu, s-a decis că fazarea ar fi o soluţie foarte bună”, a declarat, în decembrie, ministrul Sănătăţii.
Astfel, construirea celor trei spitale regionale va fi începută pe exerciţiul financiar 2021-2027. “Să începem construcţia pe exerciţiul financiar 2021-2027, solicitând o majorare a procentului de co-finanţare a Uniunii Europene, de la 50% la 85%. Eu spun că este un lucru foarte bun şi că aceste spitale sunt tot mai aproape de certitudine pentru că şi sursa de finanţare este foarte clară în acest moment", a mai spus Pintea.
De asemenea, ministrul Sănătăţii a spus că s-a întârziat nu pentru că nu a vrut Guvernul sau nu a vrut Ministerul Sănătăţii, ci pentru că există nişte proceduri pe care aceşti consultanţi le-au respectat.
“Pe mine mă mâhneşte că anumite comunităţi locale care nu au fost atât de implicate spun că Ministerul Sănătăţii şi Guvernul nu vor. Vrem, o să atragem aceste fonduri şi vom construi aceste spitale, dar cred că trebuie să le construim cu costuri cât mai mici pentru România, dacă există aceste fonduri europene. Eu sper că s-a înţeles exact şi că nu există niciun exerciţiu de imagine”, a mai adăugat Pintea.
Ministrul a anunţat că Spitalul din Craiova a fost ultimul care a transmis terenul. “Totul a început în august 2017, când Banca Europeană de Investiţii şi-a desemnat consultanţii pentru aceste studii de fezabilitate pentru trei spitale din Iaşi, Craiova, Cluj. În octombrie 2017, Iaşi este primul care transmite terenul Ministerului Sănătăţii. Pentru că, ştiţi foarte bine, un studiu de fezabilitate nu se poate face dacă nu ai toate elementele. Craiova a fost ultimul, în 2018, în mai”, a spus Sorina Pintea.
Aceasta a anunţat că SRU Craiova a fost ultimul pentru că s-a decis schimbarea terenului de către consultanţii angajaţi de Banca Europeană de Investiţii, precizând că aceştia au făcut studiile de fezabilitate şi estimările bugetare.
“Valoarea unui spital este de 400 de milioane de euro - construcţie plus dotare. Pentru că în 2014, când s-au cerut bani pentru spitale regionale, s-au cerut doar pentru construcţie, co-finanţarea României fiind de 50% şi co-finanţarea Europei de 50%. De aceea, sumele alocate erau mai mici. Aşa s-au făcut estimările în 2014. De la 100 de milioane de euro pe spital la 400 de milioane de euro este o mare diferenţă şi cred că era de datoria noastră să găsim surse viabile astfel încât aceste spitale să se facă”, a declarat ministrul Sănătăţii.
La sfârşitul lunii decembrie, guvernul a aprobat un memorandum care prevede realizarea SRU din Iaşi, Cluj şi Craiova în două etape, pentru a obţine o finanţare europeană nerambursabilă suplimentară.
Decizia a fost luată în urma unei analize realizate de Ministerul Sănătăţii împreună cu reprezentanţii echipei de proiect BEI, Jaspers, precum şi cu oficiali din Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care a indentificat ca oportună aprobarea unor măsuri care să permită implementarea proiectelor spitalelor de urgenţă în două etape, care va determina creşterea co-finanţării europene nerambursabile şi alocarea în viitorul program de finanţare a POR 2021-2027 a sumelor necesare executării lucrărilor de construire aferente celor 3 SRU.
Prima etapă, finanţată din POR 2014-2020, va avea ca obiective: întocmirea proiectelor tehnice şi verificarea acestora, întocmirea planurilor de reorganizare locală, a planurilor de tranziţie, a caietelor de sarcini pentru execuţie lucrări de construire, sprijin tehnic pentru pregătirea aplicaţiilor de finanţare pentru etapa 2.
A doua etapă, finanţată din POR 2021-2027, va avea ca obiective executarea lucrărilor de construire şi operaţionalizarea celor trei spitale regionale de urgenţă. Conform studiilor realizate de experţii BEI, costurile totale pentru construcţia şi dotarea celor trei spitale sunt de 400 de milioane pentru fiecare unitate sanitară.
În ciuda eforturilor depuse, Corina Creţu s-a arătat, în martie, "îngrijorată" de situaţia în care se aflau spitalele regionale. „Sunt foarte îngrijorată de evoluţia proiectelor privind spitalele regionale care au fost aprobate în iulie 2015. Din păcate, construcţia celor 3 spitale regionale (Iaşi, Craiova, Cluj, n. red.) este unul dintre proiectele care înregistrează mari întârzieri.
Având în vedere că, aşa cum arată lucrurile, este puţin probabil ca lucrările să înceapă în 2019, autorităţile naţionale trebuie să accelereze demersurile pentru finalizarea studiilor de fezabilitate şi începerea implementării cât mai curând posibil. Un proiect de o asemenea anvergură pentru România necesită toată atenţia celor implicaţi”, a declarat Creţu, în martie.
Şi de parcă nu ar fi suficient faptul că miniştrii se schimbă şi dau vina pe predecesor pentru eşecuri, iar întârzierile au devenit obişnuinţă, pe site-ul ministerului proiectul practic este inexistent. La rubrica “spitale regionale” nu există nicio informaţie despre etapa în care se află viitoarele unităţi spitaliceşti, informaţia furnizată pe site fiind aceea că pagina nu a fost găsită.
