„Securitatea energetică și transformarea digitală, priorități pentru viitor”. Importanța investițiilor, analizată la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie

La a treia ediție a Forumului de Securitate Cibernetică în Energie de la Cluj-Napoca s-a discutat despre provocările din industrie și investițiile în securitatea energetică și digitală.

La Forumul de Securitate Cibernetică în Energie, aflat la cea de-a treia ediție și desfășurat la Cluj-Napoca, s-au reunit autorități locale, reprezentanți ai parlamentului României, experți în tehnologie și specialiști în securitatea energetică pentru a discuta importanța protecției infrastructurilor critice și a transformării digitale.

Prefectul județului Cluj, Maria Forna, a subliniat că transformarea digitală și securitatea cibernetică sunt esențiale pentru funcționarea sistemelor moderne. 

„Suntem în plin proces de transformare digitală, iar energia este inima care pulsează prin toate sistemele moderne. Fără securitatea cibernetică această inimă rămâne vulnerabilă, cu ea însă devine puternică, inteligentă și pregătită pentru provocările viitoare. Securitatea energetică ne privește pe toți, e o misiune comună.

Clujul este un exemplu viu că inovația și colaborarea pot schimba realități. Aici avem un ecosistem unic, format din universități de top, companii de tehnologie, instituții publice deschise la dialog și o comunitate care înțelege că progresul vine din parteneriate și nu din izolare. Fiecare sistem protejat, fiecare inițiativă de colaborare ne apropie de o securitate mai sigură.

În calitate de prefect al județului Cluj, cred cu tărie în puterea comunității noastre de a inova și inspira. Clujul are energia, talentul și determinarea de a rămâne un model național în domeniul securității cibernetice aplicate în energie și nu numai. Rețelele noastre și comunitățile sunt interdependente. Viitorul se construiește pas cu pas, aici și acum de la Cluj”, a declarat Maria Forna, în cadrul evenimentului. 

"O cursă continuă cu un dușman invizibil"

Mesajul prefectului a fost completat de europarlamentarul Daniel Buda, care a atras atenția asupra limitelor autorităților în fața amenințărilor cibernetice și necesității unei pregătiri constante. 

„Trebuie să înțelegem un lucru: avem anumite limite, iar noi, ca autorități și actori statali, suntem adesea depășiți de alții – de hackeri. Este o cursă continuă cu un dușman invizibil, un adversar pe care nu-l poți vedea și cu care nu te poți lupta direct. De aceea, trebuie să fim mereu pregătiți să facem față unor provocări pe care nici nu le cunoaștem încă.

 Oameni buni, cred că nu realizăm în ce lume trăim. Suntem, practic, într-un război. Iar aceste obligații venite de la nivel european, prin directivele adoptate de Parlamentul European, nu sunt întâmplătoare, ci necesare. Este nevoie de o interconectare reală a sistemelor, atât la nivel național, cât și european, pentru a putea face față acestor amenințări”, a explicat Daniel Buda. 

Buda a exemplificat și riscurile concrete: atacurile cibernetice pot avea efecte directe asupra vieților oamenilor dacă infrastructura energetică nu este pregătită. El a evidențiat și rolul fondurilor europene în susținerea proiectelor de securitate energetică și digitală, subliniind că implementarea eficientă a acestor inițiative este vitală.

„Europa vine cu resurse financiare consistente – miliarde de euro puse la dispoziția statelor membre. Fără aceste fonduri europene, multe proiecte nu ar fi existat. De aceea, este vital să implementăm aceste proiecte cu seriozitate, astfel încât să fie funcționale și eficiente.

Nu putem vorbi despre securitate energetică doar la nivel regional – în Transilvania, Oltenia sau România. Suntem parte dintr-un sistem european, iar securitatea noastră depinde de interconectarea tuturor statelor membre. Dacă România implementează măsuri, dar Ungaria sau Germania nu o fac, vulnerabilitatea rămâne”, a explicat europarlamentarul. 

"Trebuie să țintim fondurile europene"

În aceeași linie, deputatul PNL Cluj, Ovidiu Cîmpean, a subliniat oportunitățile majore pe care le oferă fondurile europene și importanța ca România să atragă aceste resurse pentru a-și consolida infrastructura energetică și digitală. 

„România se află într-o ofensivă diplomatică legată de viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, în valoare de 2 mii de miliarde de euro. Ne luptăm pentru a păstra politica de coeziune și politica agricolă comună, iar România este bine poziționată, cu peste 60 de miliarde de euro propuse pentru următoarea perioadă.

O noutate importantă este Fondul European pentru Competitivitate, în valoare de 400 de miliarde de euro, precum și dublarea bugetului programului Horizon Europe, care ajunge la 175 de miliarde de euro. Trebuie să formăm consorții în care să fim lideri și să aducem grosul bugetului în țară. Până acum am participat la proiecte europene doar cu 1-2% din bugete foarte importante, dar România ar trebui să-și propună să atragă cel puțin 10 miliarde de euro din viitorul program, pe lângă sumele primite prin politica de coeziune și politica agricolă comună”, a precizat Ovidiu Cîmpean. 

Cîmpean a mai evidențiat și beneficiile tranziției energetice, interconectarea rețelelor și importanța transformării digitale. 

„Interconectarea rețelelor de energie la nivel european a generat, doar anul acesta, economii de peste 30 de miliarde de euro. Tranziția energetică a adus economii de 45 de miliarde de euro la nivel european, iar dacă ne respectăm planurile, vom ajunge la 130 de miliarde de euro economii anuale până în 2030 și 260 de miliarde până în 2040, comparativ cu nivelul din 2019. Această tranziție energetică, care trebuie să meargă mână în mână cu cea digitală și cu dezvoltarea competențelor, poate transforma Europa într-un continent competitiv.

Apar și în România tehnologii noi, aflate la început de drum; dacă le conectăm cu universitățile, mediul privat și autoritățile, putem crea afaceri care să vizeze nu doar piața internă, ci și pe cea europeană și globală. Să plecăm de la acest forum conștienți de oportunitatea uriașă oferită de cele 400 de miliarde de euro din Fondul European pentru Competitivitate”, a declarat Ovidiu Cîmpean.