9 octombrie, Ziua Holocaustului în România / Ghetoul din Cluj-Napoca a fost unul dintre cele mai mari din Transilvania de Nord
- Scris de Ziua de Cluj
- azi, 13:13
- Social
- Ascultă știrea

La data de 9 octombrie 1941, a început deportarea forțată a populației evreiești din Basarabia și Bucovina, în Transnistria. În această zi, diverse ceremonii au loc în toată țara, pentru a comemora evreii și romii care au murit în Holocaust.
Ziua Holocaustului în România este marcată la 9 octombrie, fiind instituită în 2004 printr-o hotărâre de guvern, la propunerea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de laureatul premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel, și a Federației Comunităților Evreiești din România.
Numărul victimelor Holocaustului din România și din teritoriile aflate sub controlul său nu a putut fi stabilit cu exactitate. În Raportul final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România se arată că, în timpul Holocaustului, în România și în teritoriile aflate sub controlul său, au fost uciși între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni, la care se adaugă aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum și 5.000 de evrei români care se aflau în alte țări din Europa, transmite Ministerul Culturii.
Ghetoul din Cluj a fost unul dintre cele mai mari din Transilvania de Nord. Ca şi în alte zone ale regiunii, ghetoizarea, care a început la 3 mai 1944, a fost precedată de un anunţ lipit în întreg oraşul cu o zi înainte. Semnat de Lajos Hollóssy-Kuthy, adjunctul şefului poliţiei, textul anunţului a fost publicat şi în presa locală, la 3 mai. Evreii din Cluj şi din comunităţile judeţului Cluj au fost concentraţi într-un ghetou stabilit la cărămidăria Iris, în partea de nord a oraşului, notează holocaustmuseum.ro.
Chestiunile specifice ale operaţiunii de concentrare au fost puse la punct la o întâlnire din data de 2 mai, sub conducerea lui László Vásárhelyi, primarul oraşului, László Urbán, şeful poliţiei şi a colonelului de jandarmi Paksy-Kiss. Întrunirea, la care au participat aproape 150 de oficiali ai municipalităţii însărcinaţi cu operaţiunea de adunare, s-a ocupat de detaliile procesului de ghetoizare, aşa cum a fost configurat în decret şi la conferinţa lui László Endre, ţinută la Satu Mare la 26 aprilie.
Oficialii maghiari din Cluj au primit asistenţă de specialitate pentru atacul împotriva evreilor de la SS-Hauptsturmführer Strohschneider, comandantul local al serviciilor germane de securitate. Ghetoizarea s-a făcut în ritm rapid. La 10 mai, populaţia ghetoului ajunsese la 12.000 de persoane. În momentul său de vârf, chiar înainte de deportare, cuprinzându-i atunci şi pe evreii transferaţi din ghetoul de la Gherla, populaţia ghetoului din Cluj era de 18.000 de persoane.
Printre cei transferaţi în ghetoul din Cluj se aflau evrei din multe comunităţi din districtele Borşa, Cluj, Hida, Huedin şi Nadasdia. După comunitatea evreiască a Clujului, de departe cele mai mari comunităţi aduse la cărămidăria Iris au fost cele din Huedin şi Gherla. Evreii din Huedin au fost adunaţi sub comanda şi supravegherea lui József Székely, Pál Boldizsár, ofiţerul responsabil cu aprovizionarea în oraş, József Orosz, şeful poliţiei şi a ofiţerilor de poliţie şi detectivilor Ferenc Menyhért, András Szentkúti, András Lakatos şi Sándor Ojtózi.
Cărămidăria ghetou din Gherla cuprindea aproape 1.600 de evrei. Dintre aceştia, circa 400 erau originari chiar din oraş; alţii au fost aduşi din comunităţile vecine în districtul Gherla.21 Transferul acestor evrei în ghetoul din Cluj s-a făcut sub comanda lui Lajos Tamási, primarul Gherlei, şi a lui Ernö Berecki şi András Iványi, ofiţeri comandanţi ai poliţiei din oraş, mai scrie sursa citată.