Foto Cine a avut "strălucita" idee să taie stufărișul? / ”Specialiștii” omoară încet și sigur toată biodiversitatea

Decizia celor de la Apele Române Someș Tisa de a tăia recent stufărișul de pe Someș și de pe Canalul Morii pune în pericol biodiversitatea de pe râul care traversează orașul Cluj-Napoca. 

După ce ZIUA de CLUJ a publicat articolul cu titlul Cuib de lebede ”tapetat” cu gunoaie în Cluj-Napoca / Mizeriile de pe Someș, ”colectate” neselectiv la cuib, ecologiștii de la Someșul nostru au tras un semnal de alarmă cu privire la felul în care au fost distruse oazele de vegetație de pe râul Someș, fapt care înseamnă că biodiversitatea se duce de fapt de râpă pe malurile râului care traversează municipiul Cluj-Napoca. 

Cuib de lebede lângă betoane

După ce anul trecut o familie de lebede albe a cuibărit în stufărișul Someșului din Grigorescu, iar 7 pui au eclozat, anul acesta clujenii au remarcat că famili ade lebede a construit un cuib într-o zonă mult prea expusă, față de cuibul de anul trecut. Motivul ar fi ampla acțiune de ”curățare” a malurilor apei nu de gunoaiele care vin pe râu în jos, ci de vegetația care proteja viața diferitor specii de păsări. 

”Apa e viață, nu doar pericol de inundații”

”Dacă Apele Române Someș Tisa nu tăiau recent stufărișul unde cuibul lebedelor era mai bine protejat, inclusiv de creșterea nivelului apei, nu se ajungea la cuibul din deșeuri, care va fi distrus, cel mai probabil, la uzinare. Apele Române trebuie să își dezvolte mai clar o direcție de biodiversitate. Biologi sa fie angajați complementar cu ingineri, iar inginerii să își diversifice metodele sau să plece. Apa e viață, nu doar pericol de inundații”, au transmis ecologiștii de la Someșul nostru.  

Imediat și alți clujeni s-au arătat revoltați de felul în care a fost gestionat malul Someșului primăvara aceasta. Unii chiar au remarcat că nici populația de rațe sălbatice de pe firul Canalului Morii nu mai are unde depune ouă, respectiv crește boboci anul acesta.  

”Specialiștii” omoară încet și sigur toată biodiversitatea

- Ce minunat ar fi dacă deciziile ar fi luate raportat la opiniile unor biologi, ca doar Clujul este centru universitar. Când vine vorba de natură este un dezastru. (...) ”Specialiștii” omoară încet și sigur toată biodiversitatea care capătă cât de cât contur unde mai poate. Foarte trist!
- Așa supărată am fost când am văzut că au distrus acele oaze de verdeață de pe Someș, folosite de păsările de apă! Cu ce-i deranjau oare?
- Cine a avut ”strălucita” idee să taie stufărișul? Unde mai cuibăresc acum păsările tovarășilor care nu gândiți?
- Pe Canalul Morii la fel s-a procedat. Au curățat toată verdeața și au lăsat doar betonul. Rățuștele au rămas fără cuiburi...
- Eu doar sper sa aibă noroc lebedele. Tare m-am întristat când am văzut unde își fac cuibul că nu au nicio protecție naturală. Da' nu puteau lăsa dom'-le un petic de stufăriș pentru păsări??!!!, au comentat postarea alți clujeni îngrijorați cu privire la felul în care sunt gerstionate situațiile care împlică grija pentru natură și viața care mișună în ea. 
- Ce chel e fără sălcii pe insuliță!, a remarcat un alt clujean pe un grup de Facebook al cartierului Grigorescu. 

Gunoaiele de pe Someș, poveste fără sfârșit

În ce privește povestea fără sfârșit a gunoaielor de pe Someș, cei de la Someșul nostru vin cu o propunere: ”Ar merita realizarea oficială a unui Consiliu al Apei, una dintre teme sa fie deșeurile, dar e inerție instituțională pentru realizarea acestui Consiliu cu mai multe autorități, experți, mediu asociative preferă să se paseze răspunderea dintr-o parte în alta”. 

Cum a justificat Apele Române Someș-Tisa îndepărtarea vegetației de pe malurile Someșului

Apele Române Someș-Tisa a transmis în data de 18 martie a.c, faptul că intervenția asupra vegetației de pe malurile râului din Cluj-Napoca era necesară pentru protejarea lucrărilor hidrotehnice de pe Someșul Mic. 

”În cursul zilei de azi, 18 martie, angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Cluj efectuează intervenții în albia minoră a râului Someșul Mic, în zona Parcului Sportiv “Iuliu Hațieganu” din municipiul Cluj Napoca, pentru îndepărtarea unor arbori a căror dezvoltare recentă, prin extinderea sistemului radicular până în zona lucrărilor existente de consolidare a malurilor (ziduri de beton), risca să afecteze stabilitatea acestora prin dislocare. Cei patru arbori extrași aparțin speciei Salix fragilis, volumul estimat de masă lemnoasă fiind de 0,82 m³.

Lucrările hidrotehnice de consolidare a malurilor au rolul de a proteja albiile cursurilor de apă împotriva eroziunii, de a preveni alunecările de teren și de a asigura stabilitatea malurilor. Acestea au fost reabilitate în anul 2005, pe baza unor analize tehnice ce au avut în vedere:
• debitul fluctuant al râului Someșul Mic, ce se datorează funcționării Sistemului Hidroenergetic Someșul Mic;
• morfologia râului, caracterizată de transport aluvionar și depuneri de sedimente în zonele mai liniștite ale acestuia, în special pe malul drept;
• tendința de dezvoltare a vegetației în aceste zone, care poate aduce prejudicii construcțiilor hidrotehnice.

Recunoaștem rolul esențial al vegetației în menținerea biodiversității, însă în această situație intervenția este necesară pentru a asigura protecția și funcționarea în condiții de siguranță a lucrărilor hidrotehnice existente”, a transmis instituția după acțiunea desfășurată în Cluj-Napoca. 

CITEȘTE ȘI: ”O minune a naturii”, pe malul Someșului, în Cluj-Napoca
CITEȘTE ȘI: Someșul Clujului, tot mai primitor: Au venit egrete mici :) Alături de lebede, rațe și pescăruși