Studiu: Peste 75% dintre copiii de la sate nu au fost la un spectacol de Crăciun sau într-o excursie în vacanţa de iarnă, dar le-ar plăcea

Datele unui sondaj al World Vision România arată că şase din zece copii de la sate nu au avut ocazia să viziteze un târg de Crăciun, deşi îşi doresc, iar peste 48% dintre adolescenţi şi-ar dori mai multe evenimente culturale în satul/comunitatea lor, în perioada sărbătorilor de iarnă.

Peste 75% dintre copiii de la sate nu au mers la un spectacol de Crăciun sau într-o excursie în vacanţa de iarnă, dar le-ar plăcea, potrivit unui sondaj al World Vision România, care lansează o campanie pentru a oferi o primă altfel de experienţă în perioada sărbătorilor de iarnă, precum mersul la un târg sau spectacol de Crăciun, la cinematograf sau în alte excursii pentru 2.500 de copii din mediul rural, relatează Agerpres.

Potrivit unui comunicat al World Vision România, transmis miercuri sondajul „Adevăruri ale Crăciunului la sat pentru copii şi adolescenţi” arată că şase din zece copii de la sate (58,8%) nu au avut ocazia să viziteze un târg de Crăciun, deşi îşi doresc, iar un sfert dintre adolescenţii din mediul rural (25,8%) vor să meargă pentru prima dată la un astfel de eveniment.

De asemenea, trei sferturi dintre copiii de la sate (peste 75%) nu au mers niciodată la un spectacol de Crăciun, dar ar fi încântaţi să o facă, iar aproape jumătate dintre adolescenţi (45,2%) împărtăşesc aceeaşi dorinţă.

76,5% dintre copiii din mediul rural nu au avut niciodată ocazia unei excursii în vacanţa de iarnă, iar peste 53% dintre adolescenţi îşi doresc aceasta. Potrivit sondajului, mai mult de opt din zece copii (peste 86%) nu au fost niciodată la cinematograf în vacanţa de iarnă, iar peste şase din zece adolescenţi (60,6%) nu au trăit această experienţă.

Şapte din zece copii şi adolescenţi se simt trişti sau plictisiţi în vacanţa de iarnă, din diferite motive. Majoritatea copiilor şi adolescenţilor se gândesc că nu se mai pot juca ca altă dată cu zăpadă, nu au prieteni cu care să joace, dar şi pentru că în satul lor nu se păstrează tradiţiile de sărbători ca odinioară.

Doi din zece copii (19%) sunt trişti în perioada sărbătorilor pentru că îşi văd părinţii stresaţi din cauza banilor. 14,5% dintre copiii din mediul rural se simt trişti sau plictisiţi de sărbători, pentru că nu au nimic distractiv de făcut, iar 12,7% sunt abătuţi la gândul că nu vor avea nimic interesant de povestit când se vor întoarce la şcoală.

Doar 1% dintre adolescenţi spun că nu au motive de stres în perioada sărbătorilor de iarnă. Pentru peste 60% dintre adolescenţi, temele încărcate reprezintă un factor de stres în perioada vacanţei de iarnă. Pentru patru din zece adolescenţi (37,6%) treburile din gospodărie în preajma sărbătorilor reprezintă un alt motiv de stres. Unul din cinci adolescenţi (17,2%) se simte trist sau stresat în vacanţa de iarnă pentru că vede pe social-media tineri care se distrează mai mult decât ei. Pentru peste 15% dintre adolescenţi dinamicile conflictuale în familie reprezintă un motiv de anxietate în perioada sărbătorilor.

Doi din zece părinţii spun despre copiii lor că sigur sau cel mai probabil nu vor merge la colindat iarna aceasta. În rândul adolescenţilor, mai puţin de o treime (30,2%) plănuiesc să meargă cu uratul de aceste sărbători.

Aproape jumătate (45%) dintre adolescenţi şi-ar dori să fie mai puţină presiune în privinţa cheltuielilor. O treime (31,8%) vor să se consume mai puţin alcool la mesele de sărbători, iar 38,3% ca bărbaţii să ajute mai mult femeile la treburile gospodăreşti.

Patru din zece adolescenţi (39,4) şi-ar dori ca sărbătorile de iarnă să fie mai prietenoase cu natura (să fie tăiaţi mai puţini brazi, etc.).

Aproape jumătate (46%) şi-ar dori mai puţină risipă alimentară. Peste 48% dintre adolescenţi şi-ar dori mai multe evenimente culturale în satul/comunitatea lor, în perioada sărbătorilor de iarnă.

Eşantionul de respondenţi al sondajului „Adevăruri ale Crăciunului la sat pentru copii şi adolescenţi” a fost constituit din 825 de părinţi, dintre care 89% sunt din mediul rural, iar restul din comunităţi urbane dezavantajate; 535 de adolescenţi, dintre care 83,4% din mediul rural, iar restul din alte comunităţi urbane vulnerabile.