De la ruşi vin laudele: stadionul e impresionant, suporterii ne aplaudau la fiecare gol

Descrierea amplă a lui Ivanov este însoţită de poze făcute pe parcursul şederii sale pe malul Someşului, prima înfăţişând grupul statuar Matei Corvin şi biserica romano-catolică Sf. Mihail. "Printre altele, în centrul oraşului coexistă în armonie medievală deplină Catedrala catolică cu cea ortodoxă, construită mai târziu, clădirile vechi, cu acoperişuri de ţiglă, precum şi monumentele dedicate eliberatorilor maghiari şi români ai oraşului, toate acestea înconjurate de numeroase cafenele şi magazine. Probabil că peste câteva veacuri pe lista atracţiilor turistice ale acestui început de secol va fi trecut şi stadionul ultramodern pentru zilele noastre al Clujului, unde a avut loc primul meci amical internaţional împotriva echipei Kuban Krasnodar", notează oficialul Kubanului pe blogul personal şi pe site-ul echipei.

Ivanov scrie elogios la adresa noului stadion al oraşului, dar nu uită, bineînţeles, să sublinieze superioritatea Kubanului în amicalul cu "U". Rusul se arată extrem de surprins de faptul că pe Cluj Arena spectatorii nu mănâncă seminţe (lucru, de altfel, extrem de popular în Rusia - n. red.) şi se abţin de la fumat. Momentul intrării lui Pojar pe teren, în aplauzele întregului stadion nu e omis din jurnalul lui Ivanov. "Notabilă a fost însă ieşirea pe teren a antrenorului nostru, Pojar, care a fost întâmpinat cu aplauze frenetice. (...) M-au impresionat însă două lucruri în acest meci. În primul rând, stadionul. Deşi este prevăzut pentru un pic mai mult de 30.000 de suporteri, vizual, de pe marginea terenului arată de parcă ar face să încapă 60.000. Are pistă de alergare, dar arena arată compact şi confortabil. Lumina este reglată ideal: gazonul arată ca dintr-o imagine digitală tv, dar reflectoarele nu deranjează nici jucătorii, nici suporterii. Dar şi mai mult m-au impresionat fanii. Pe stadion nimeni nu fuma şi nu mânca seminţe. Ca şi la noi, peluza galeriei a fost activă, dar nu agresivă. Coregrafia a fost la un nivel înalt, dar nu asta m-a impresionat în mod deosebit, ci faptul că respectul faţă de echipa noastră s-a simţit din primul până în ultimul minut al meciului. (...) A fost foarte plăcut când suporterii Universităţii ne aplaudau echipa la fiecare gol sau schimbare a jucătorilor, în timp ce propria echipă, care pierdea, nu era fluierată sau nu i se striga «Ruşine!». Într-adevăr, o deplasare foarte interesantă", concluzionează rusul.